Pagina verde. Bucureşti: ambiţii de a deveni „oraş de 15 minute“, dar cu resurse reale de „oraş de 50 de minute sau mai mult“

♦ Ideal, într-un oraş ar fi ca la o distanţă de cinci minute de casă să ai la dispoziţie magazine, farmacii, bănci, la o distanţă de zece minute să ai parcuri, restaurante şi zone pietonale, iar la distanţă de 15 minute să ai instituţii, spitale şi alte funcţiuni necesare, dar la care nu ajungi zilnic. Marele avantaj ar fi o populaţie activă şi, în consecinţă, o prelungire a mediei de viaţă.

Oraşul de 15 minute este un concept care a intrat anul trecut în atenţia publică şi a rămas acolo, ideea din spatele lui fiind una simplă, aproape de bun-simţ: orice cetăţean să aibă la dispoziţie, la o distanţă nu mai mare de un sfert de oră de mers pe jos sau cu bicicleta, tot ceea ce îi este necesar unei vieţi confortabile, indiferent că este vorba despre locuri de cumpărături, asistenţă medicală, zone educative, de divertisment sau spaţii verzi.

„Pentru un grad ridicat de calitate a vieţii, orice locuitor ar trebui să aibă în apropierea casei tot ce îi trebuie pentru viaţa zilnică, mergând pe jos, pentru serviciile de care are nevoie. Toate acestea stau la baza relaxării crizei mobilităţii, în condiţiile în care la orele de vârf oraşul se blochează“, spunea recent, la emisiunea online de business ZF Live, arhitectul Şerban Ţigănaş.

Conceptul a fost popularizat de Carlos Moreno, profesor universitar care a colaborat inclusiv cu primăria Parisului pentru dezvoltarea oraşului, fiind autorul cărţii „Drept de cetate. De la oraşul-lume la oraşul sfertului de oră“.

Într-un potpuriu de dezvoltare imobiliară vizibilă cu ochiul liber în Bucureşti, în care s-au ridicat blocuri pe orice petic de pământ disponibil, apare însă întrebarea „de câte minute este Bucureştiul?“. Pentru că, dacă unele zone sunt extrem de bine conectate cu facilităţile şi serviciile necesare unui nivel ridicat de calitate a vieţii, altele sunt puternic deficitare din acest punct de vedere.

„Conceptul oraşului de 15 minute înseamnă o locuire normală, firească, aşa cum ar trebui să fie şi aşa cum a fost până relativ recent, când ritmul de dezvoltare al marilor oraşe a luat-o razna, construind mult şi haotic. Oraşul de 15 minute este, în egală măsură, o responsabilitate a autorităţilor - prin crearea şi dezvoltarea infrastructurii şi stabilirea regulilor care asigură o locuire de calitate (grad de ocupare, şcoli şi grădiniţe, unităţi medicale, zone de servicii etc.), precum şi un standard minim de calitate de care cumpărătorii trebuie să fie conştienţi şi de la care nu trebuie să se abată“, spun reprezentanţii platformei Imobiliare.ro.

Statul a lăsat însă întreaga responsabi­litate a locuirii pe seama privatului, adaugă ei, fără a defini norme şi reguli clare.

„Aşa că avem oraşul de 50 de minute sau mai mult. Iar într-o capitală unde anumiţi factori decidenţi încearcă să schimbe ceva fără un cadru şi o strategie clare, avem blocaj. Din fericire, e o chestiune de timp până când cumpărătorul (mediu) român îşi va permite să fie pretenţios. Întrebarea este în ce vor evolua atunci acele zone care s-au dezvoltat într-un mod necontrolat în ultimii ani.“

Să ai un oraş de 15 minute nu este imposibil, iar modele există. Amsterdam, Stockholm, Madrid sunt numai câteva dintre ele.

„La noi (în Bucureşti – n. red.), timpul necesar pentru a ajunge la trei puncte în medie pe care le poţi bifa în decursul unei zile în prezent este de aproximativ o oră şi 15 minute. Diferenţa nu este dat doar de mărimea oraşului în sine, ci şi de fluidizarea traficului şi de structura noastră. Eu ca să ajung de la Piaţa Unirii până în zona Băneasa parcurg aproape zilnic această oră. Dacă prind o perioadă de vacanţă, timpul se reduce la 35 de minute. Am observat că majoritatea participanţilor la trafic sunt o singură persoană în maşină, ceea ce duce la un volum mare de maşini la ore extinse faţă de cele de vârf“, spune Sergiu Călifar, arhitect, designer şi urbanist.

Ideal, într-un oraş ar fi ca la o distanţă de cinci minute de casă să ai la dispoziţie magazine, farmacii, bănci, la o distanţă de zece minute să ai parcuri, restaurante şi zone pietonale, iar la distanţă de 15 minute să ai instituţii, spitale şi alte funcţiuni necesare, dar la care nu ajungi zilnic. Marele avantaj ar fi o populaţie activă şi, în consecinţă, o prelungire a mediei de viaţă.

„Primul lucru pe care îl văd necesar este încurajarea traficului pietonal. Bucureştiul este un oraş al maşinilor, iar oamenii se bucură de oraş doar în weekend, când Calea Victoriei este închisă pentru autovehicule. În rest, zonele nou-dezvoltate au venit la pachet cu supermarketuri, grădiniţe, dar sunt ele şi calitative? Nu chiar“, mai spune Sergiu Călifar.

Astăzi, cine vrea să locuiască într-o casă de 120 de metri pătraţi utili cu 250 de metri pătraţi de teren şi are un buget de aproximativ 300.000-350.000 de euro este nevoit să iasă din Bucureşti şi să se mute în Ilfov. Pentru a se descurca şi pentru a se deplasa, maşina este indispensabilă.

Echipa din spatele platformei Imobiliare.ro a organizat în mai 2024 o conferinţă pe tema conceptului oraşului de 15 minute, aducând laolaltă agenţi imobiliari, dezvoltatori şi investitori. Toţi au fost de acord că această idee este aproape o glumă raportat la realitatea din România.

„O mare parte din acest concept al oraşului de 15 minute este reprezentată de crearea unei comunităţi. Trebuie să gândeşti construcţia în aşa fel încât să le oferi oamenilor oportunităţi să interacţioneze prin crearea unor spaţii în care aceştia se pot întâlni“, a spus Michael Topolinski, cofondator al startupului fintech MetaWealth, care a lansat o platformă bazată pe tehnologia blockchain, prin intermediul căreia utilizatorii pot investi în fracţiuni de active imobiliare.

Accesul la relaxare şi zone verzi joacă un rol extrem de important în viaţa de zi cu zi, deşi uneori oamenii nu-l prioritizează.

„Vedem important genul de proiecte în care, pe lângă locuire, aduci partea de birouri şi mai ales ceea ce nouă ne place să denumim lifestyle support – serviciile şi parte de retail de care ai nevoie zilnic. Acest lifestyle înseamnă parc, înseamnă grijă pentru sănătate – de la sală de fitness la piste pentru biciclete şi facilităţi medi­cale“, a spus şi Ovidiu Şandor, fondator al Mulberry Development, dezvoltatorul proiectului ISHO din Timişoara.

Când însă un oraş precum Bucureştiul ocupă locul opt în clasamentul oraşelor cu cel mai aglomerat trafic rutier din lume, aşa cum arată indicele anual realizat de producătorul de sisteme GPS TomTom, este greu să vorbeşti despre un stil de viaţă sănătos. Tocmai de aceea, transportul ocupă locul fruntaş când vine vorba de cauzele poluării, arată datele din raportul AerLive pentru anul 2023 cu privire la calitatea aerului din Bucureşti.

Autovehiculele perso­nale sunt responsabile pentru 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier european, iar în prezent, în Europa, fiecare maşină personală transportă în medie

1,7 persoane, ceea ce înseamnă că cele mai multe maşini din UE circulă cu un singur pasager, fapt care contribuie la aglomeraţia din trafic şi, în consecinţă, la gradul ridicat de poluare. „Este o utopie, din punctul meu de vedere, oraşul de 15 minute în România, cu câteva mici excepţii. Primăriile ar trebui să scoată traficul auto din centrul oraşului, să rămână doar cel pietonal şi bici­cletele, aşa cum se întâmplă în alte ţări din Europa, să facă străzi cu sens unic pentru că nu prea mai putem să le lăţim, să facă nişte inele în jurul oraşelor care să fluidizeze traficul în zona periferică, astfel încât să nu mai faci oraşul de 115 mi­nute încercând să ajungi din punctul A în B“, a spus, la evenimentul organizat de Imobiliare.ro, Cătălin Priscorniţă, CEO al firmei de consultanţă imobiliară Blitz din Cluj-Napoca.