Naturleg Organic Farming, o fermă de familie care lucrează o suprafaţă de circa 500 de hectare, din care aproape 60 de hectare o reprezintă legumele, în locali­tatea Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa, vrea să atragă fon­duri europene pentru un proiect de investiţii de 3 mili­oane de euro în depozitarea şi condi­ţionarea legumelor, pentru a creşte prezenţa în super­marketuri.

Suprafaţa întinsă de teren arabil a României (peste 8 mil. ha), poziţia de frunte pe piaţa cerealelor şi oleaginoaselor din UE (se află în primele cinci locuri la porumb, floarea-soarelui şi grâu), piaţa internă uriaşă în ceea ce priveşte consumul populaţiei, sau tradiţia în sectorul agricol şi în producţia de alimente, sunt doar câteva dintre punctele tari pe care România le are. Ele au fost enumerate de Sebastian Metz, general manager & board member al consiliului de administraţie al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK România), în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

Tot mai multe companii din România încep să practice agricultură regenerativă, care presupune efectuarea unui număr minim de lucrări asupra solului sau chiar deloc, aşa cum se făcea în urmă cu sute de ani când plugul nu exista, pentru a păstra apa, dar şi azotul în sol, astfel încât să stocheze carbonul, în loc să-l emită în atmosferă şi să polueze.

Peter de Boer, membru în Consiliul de Administraţie şi manager, DN AGRAR, spune că grupul, în prezent cel mai mare crescător de vaci de lapte din România, se uită după achiziţia unei ferme sau chiar două ferme, în special cu 1.800 de capete, însă nu sunt multe ferme de acest gen în România.

Grupul Maxagro, o afacere antre­pre­no­ri­ală pusă pe picioare acum 30 de ani de fraţii Zifceak şi care astăzi are o su­pra­faţă cultivată de pes­te 10.000 de hectare în ves­tul ţării şi are una dintre cele mai mari ferme de vaci de lapte din Banat, are un buget de investiţii de circa 5 mili­oa­ne de euro în acest an, sumă care va susţine dezvoltarea divi­ziei de zootehnie.

Fermele de vaci de lapte din România au început să piardă contracte în favoarea altor ferme din ţări vecine din cauza pre­ţurilor mai mari cu care se vinde laptele românesc, însă managerii din domeniu spun că preţul mare al laptelui românesc vine din cauza subvenţiilor mai mici primite de fermierii locali, dar şi din cauza faptului că randa­mentele sunt mai mici comparativ cu competitorii din Vest – aceasta este una dintre concluziile emi­siunii ZF Agropower din această săptămână.

După ce au obţinut fonduri europene în valoare de aproximativ 1 milion de euro pentru o fermă de reproducţie a porcinelor, Xenia şi Edvin Veron, au depus un nou proiect, în valoare de 3 mil. euro, pentru extindere.

Legume Verzi, afacere care a avut startul în 2020, prin livrarea de legume la domi­ciliu, s-a extins în urmă cu doi ani în direcţia procesării, pen­tru care are o cerere crescută. În 2023, sub umbrela brandului Selo, compania a reuşit să dubleze producţia, ajungând la 10.000 de borcane cu produse procesate şi speră să continue pe acest trend ascendent.

Corina Oprea, o tânără cu experienţă în management, a dat un suflu proaspăt tradiţiei familiei de a cultiva mere, implicându-se în sectorul agricol, unde fermierii au vârste înaintate şi sunt, preponderent, bărbaţi. Astfel, în livadă cu o istorie de peste 60 de ani din Voineşti, judeţul Dâmboviţa, a atras circa 4.000 de vizitatori în 2023 şi acest an va deschide porţile mai devreme, pentru că încă din luna ianuarie există rezervări pentru excursii şcolare planificate în luna octombrie.

Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, spune că investitorii din sectorul cărnii aşteaptă de la guvern un set de măsuri, un set de soluţii eficiente, funcţionale, care cel puţin să determine o stopare a pestei porcine, o restrângere a a numărului de focare.