Influenţele schimbărilor climatice se văd, agricultura românească e diferită faţă de acum un deceniu şi chiar şi faţă de perioada de dinaintea pandemiei de COVID-19, care s-a suprapus cu seceta din 2020, astfel că firmele din acest sector trebuie să se adapteze. KWS Seminţe, parte a grupului german KWS, companie specializată în genetică şi producţia de seminţe pentru cereale şi legume, pregăteşte noi hibrizi pentru viitor şi crede că fiecare fermier ar trebui să gândească pe termen lung, chiar pentru generaţia următoare care-i va prelua afacerea.
„Din punctul meu de vedere, făcând parte din echipa de cercetare, trebuie să gândim neapărat în viitor. O afacere care acum porneşte în agricultură nu mai poate gândi doar pentru un an, doi sau trei, ci trebuie să gândească chiar pentru generaţiile următoare. De pildă, compania KWS a dezvoltat încă din 1856 acest business în agricultură, oferind mai întâi fermierilor seminţe de sfeclă de zahăr, iar apoi, cu anii, a introdus în portofoliu o multitudine de culturi, de specii şi astăzi suntem prezenţi în peste 70 de ţări, ţări în care portofoliul este unul foarte diferit, ceea ce înseamnă că se investeşte foarte mult în cercetare“, a spus Tomel Petrache, product management manager, KWS Seminţe, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
El are peste 25 de ani de experienţă în agrobusiness, în principal în cercetare. Acum se ocupă de dezvoltarea portofoliului KWS în România pentru toate culturile agricole, pornind de la principalele culturi, rapiţă, grâu şi porumb, şi mergând spre culturi noi, adaptate vremurilor, de soia şi sorg.
Tomel Petrache a menţionat că prin schimbări climatice nu vorbim doar despre încălzire globală, care astăzi se simte comparativ cu 5-10 ani în urmă, ci şi despre secetă sau precipitaţii în cantităţi mari în anumite zone şi în anumite moemnte, astfel că agricultuorii trebuie să se concentreze mai mult pe aceste aspecte.
„Începem să trăim cu astfel de fenomene. În ceea ce priveşte încălzirea globală, îmi revine sarcina, ca şi director de dezvoltare, de a aduce în piaţă produse care într-adevăr reuşesc să performeze şi în condiţii de apă mai puţină şi dacă este o arşiţă mai pronunţată sau chiar mai îndelungată“, a subliniat el.
În ultimii trei ani, a spus managerul, au fost recorduri de temperaturi vară în lunile iulie şi august, iar anul acesta vorbim despre nopţi tropicale cu peste 20°C şi zilele tropicale cu peste 35°C în luna iulie, peste 20 şi ceva de zile consecutive, ceea ce înseamnă foarte mult pentru oricare cultură agricolă, din orice specie, pentru că sunt decimate producţiile.
„În sensul acesta, selecţia hibrizilor cade pe mine, cât şi pe cel care observă toate varietăţile pe care le avem în studiu şi sunt sute de varietăţi pe care le ameliorăm în România“, a precizat el.
În 2008, KWS a deschis prima staţiune de cercetare agricolă a unei companii private în România, în Alexandria, judeţul Teleorman, pentru cultura porumbului şi după 12 ani a ameliorat şi am pus pe piaţă o serie hibrizi care astăzi sunt în topul vânzărilor, cultivaţi pe zeci de mii de parceluţe, pe mii de hectare, care ajung în toată Europa şi nu numai.
„Sunt hibrizi care reuşesc să performeze în condiţiile pe care le întâlnim acum în România şi se investeşte masiv în cercetare, dar asta nu e totul, pentru că trebuie urmărite mai multe trasee. Trebuie să inovăm, dar mai apoi e vorba de educaţie, educaţie pe care o facem şi cu echipa noastră, educaţie pe care o facem cu fermierii pentru că e nevoie să fim prezenţi în ferma lor cu produse noi, căci clima se schimbă, politicile agrare sunt noi, vorbim de stocarea carbonului, de cum să practicăm o agricultură cât mai conservativă şi trebuie să şi supravieţuim ca să ne dezvoltăm“, a explicat Petrache.
Specialistul crede că în agricultură totul porneşte de la o sămânţă de calitate, iar astfel cercetarea şi producţia sa e foarte importantă. În România, KWS are 140 de angajaţi şi pe lângă propria staţie de procesare şi condiţionare a seminţelor de porumb în judeţul Brăila, are şi propriul laborator specializat în controlul calităţii seminţelor, în acelaşi judeţ.
În cât timp iese pe piaţă un produs nou?
„Am lucrat în ameliorare în urmă cu 20 de ani şi pentru a introduce un hibrid poate să-ţi ia o viaţă sau poţi să lucrezi toată viaţa şi să nu obţii nimic sau să nu ai rezultate foarte rapide. Acum, rezultatele cercetării vin mai rapid, iar apoi sunt urmate de nişte testări care îţi iau ani de zile. E clar că noile metode de ameliorare vin să îmbunătăţească aceşti timpi şi mai mult decât atât vin să adauge însuşiri genetice sau îmbunătăţiri“, a spus Tomel Petrache.
De altfel, timpul depinde şi de particularităţi genetice pe care le oferă noul produs, de exemplu o comportare mai bună la arşiţă sau o trecere foarte uşoră de la zi la noapte sau de la 0°C la 20°C, cum s-a întâmplat în 2024.
„La noi, un produs rămâne cel puţin 3-4 ani în partea de ameliorare, apoi în departamentul meu, de dezvoltare, stă încă 2 sau 3 ani. Vorbim deja de 6-7 ani, iar între timp trebuie testate şi de organismele statului. În principiu, minim 6-7 ani durează, nu putem scoate pe piaţă foarte rapid un produs“, a mai spus Petrache.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE