ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Mihai Purcărea, CEO, BRD AM, cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România: Creşterile bursiere, puse deja în buzunar. Riscul a crescut semnificativ pentru că acum cumpărăm un indice BET cu 20% mai scump decât în urmă cu nici şase luni

♦ Administratorul a depăşit recent pragul de 5 miliarde de lei active nete sub gestiune, de la 4,72 miliarde de lei la finele lunii mai.

Bursa de la Bucureşti înregistrează o evoluţie fulminantă de la începutul anului 2024 – 17,2% pentru cele 20 de blue chip-uri şi 23,6% cu tot cu dividende – mai ales dacă luăm în considerare faptul că 2023 a fost un an extraordinar de bun prin prisma randamentelor – 31,8% pentru BET şi 39,9% în cazul BET-TR. În contextul unor preţuri mai ridicate ale acţiunilor, potenţialul de randament în viitor este mai mic, consideră Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri mutuale din România.

„Dacă este să ne uităm în viitor, până la urmă ce a fost este deja pus în buzunar. Riscul a crescut semnificativ, pentru că în momentul de faţă cumpărăm un indice BET cu aproape 20% mai scump decât acum nici şase luni. Cumpărând la un preţ mai mare, automat riscurile sunt şi ele mai mari. Evaluările nu mai sunt chiar atât de ieftine, deşi România arată în continuare relativ bine. Preţurile mai mari aduc însă automat şi probabilitatea unui ran­da­ment viitor mai mic. Sunt un pic mai precaut în ceea ce priveşte evoluţia datorită creşterilor deja mari înregistrate până acum“, a spus Mihai Purcărea în emisiunea de burse ZF Deschiderea de astăzi.

Aprecierea indicelui principal BET spre maxime istorice a început undeva în iunie 2023, odată cu anunţul de listare a Hidroelectrica (H2O) în cea mai mare ofertă pentru Bursa de Valori Bucureşti pe fondul mobilizării resurselor financiare din partea unor investitori şi al unor fluxuri noi de bani pe piaţa de capital. De atunci, indicele principal s-a apreciat cu peste 45% şi a doborât mai multe praguri psihologice, precum 15.000 de puncte, 16.000, 17.000 şi, recent, 18.000 de puncte. Dacă sunt incluse şi dividendele distribuite de marile companii listate, atunci randamentul ajunge la circa 60%.

Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) se tranzacţionează la un multiplu P/E (price earning ratio – n. red.) de circa 8,1 ori. Spre comparaţie, în iunie 2023 multiplul era de 5,7 ori profitul net al ultimelor 12 luni de atunci. În ultimul an acţiunile TLV s-au apreciat cu 85%. În cazul Petrom (SNP), multiplul P/E a urcat la 11,5 ori de la 3,1 ori. Din iunie încoace, acţiunile SNP, care recent ca şi banca de la Cluj au atins maxime istorice, au urcat cu peste 50%.

Pentru Romgaz (SNG) multiplul P/E a urcat la 7,1 ori de la 6,5 ori, iar pentru Nuclearelectrica (SNN) la 6 ori de la 4,9 ori.

BRD Asset Management gestiona la finele lunii mai active nete de 4,72 mld. lei, având o cotă de piaţă de 20,7%. CEO-ul spune că recent administratorul a depăşit pragul de 5 mld. lei active nete şi preconizează o evoluţie bună. Pe plan local, Mihai Purcărea nu se aşteaptă la surprize mari în lunile următoare, însă acestea pot veni din zona externă, adică din posibile corecţii sau turbulenţe pe piaţa americană de capital.

„Şi acolo vorbim de un an electoral şi în anii electorali automat politicul îşi doreşte ca votanţii, consumatorii să fie bucuroşi. Este posibil să vedem un an destul de bun şi pentru piaţa americană, cel puţin în următoarele luni. Pe măsură ce ne apropiem de perioada de votare, s-ar putea ca lucrurile să devină mai turbulente. Dacă vom avea turbulenţă în SUA, vom vedea şi în România“, adaugă Mihai Purcărea.

Ce a mai spus Mihai Purcărea în cadrul emisiunii:

Pe de o parte, lucrurile arată destul de bine, în sensul că avem o creştere economică decentă pentru perioada asta, însă cu ceva perspective în scădere. A fost o perioadă destul de bună în ultimii ani, iar acum lucrurile se mai relaxează un pic, în special dobânzile mari şi-au cam făcut simţită prezenţa. Ele au avut rolul de a tempera inflaţia, însă inflaţia se temperează în momentul în care ai şi o temperare a consumului. Automat lucrurile acestea se văd şi la nivelul produsului intern brut, deci la nivelul macro ai o temperare de consum. Asta s-a văzut inclusiv în România dacă ne uităm pe datele din primul trimestru al anului, destul de multe sectoare au fost în contracţie, deci putem spune că simţim şi noi lucrurile acestea.

Este puţin probabil să vedem măsuri de ajustare fiscală puternice anul acesta, având în vedere că suntem într-un an electoral şi partea fiscală este pentru România cel mai mare risc mergând înainte. Ne uităm că ţinta pentru acest an este 5% şi este destul de probabil că va fi depăşită având în vedere evoluţia din primele luni, 5% pentru deficitul bugetar, astfel încât este probabil ca în 2025 să vedem măsuri de ajustare fiscală mai dure, creşteri de taxe, de impozite care vor afecta consumatorul şi companiile. Coroborat şi cu preţurile mai mari de tranzacţionare din acest moment duc la riscul de creştere.

Per total, cel puţin în România, cred că lucrurile arată destul de bine şi avem speranţe că va fi în continuare un an bun pentru România. Probabil că vom vedea o creştere economică undeva la 2,5%-3%, deci destul de bună. Cel puţin aşa arată lucrurile în acest moment. Am văzut şi prima scădere de dobândă în zona euro, de la 4% la 3,75%, un semnal pozitiv care ar trebui să impulsioneze un pic economia. În funcţie de cifrele pe care le vom vedea în următoarele luni este posibil să mai vedem scăderi de dobândă cel puţin în Europa.

În Statele Unite lucrurile stau un pic diferit. Dacă la începutul anului erau aşteptări ca dobânzile să scadă destul de mult anul acesta, în momentul de faţă se pune întrebarea dacă vor mai scădea, pentru că inflaţia se dovedeşte un pic mai rezilientă decât erau aşteptările, astfel încât nu este neapărat necesară o tăiere de dobândă. Vedem creştere economică bună în continuare, inflaţia destul de sus, astfel încât este posibil să vedem dobânzile mai ridicate la la dolar.

În zona euro ar trebui să vedem în continuare scăderi. Odată început acest ciclu în zona euro, cred că este destul de fezabil să vedem şi în România acelaşi lucru, mai ales dacă ne uităm că în regiunea noastră celelalte ţări deja au tăiat dobânda. Ungaria a scăzut dobânda de la 13% până la 7,25%, Polonia, la fel, au scăzut dobânda, în momentul de faţă sunt la 5,75%, iar Cehia, care era la acelaşi nivel cu noi, la 7%, în momentul de faţă sunt la 5,25%. Toţi cei din jurul nostru au scăzut deja dobânzile. La fel şi Banca Centrală Europeană, astfel încât este destul de probabil să vedem şi în România o scădere a dobânzilor, care va duce la o ieftinire a costului banilor şi implicit a creditării.

În funcţie de flow-urile pe care le-am văzut, aş spune că mare parte din dividende au fost reinvestite înapoi în piaţă şi cred că este un comportament destul de normal, având în vedere că s-au făcut profituri frumoase în ultimii câţiva ani şi cred că puţini investitori sunt dispuşi să ia acei acei bani, acele dividende şi să îi ducă în depozite, în titluri de stat. Putem să vedem acest lucru şi prin prisma volumelor care s-au tranzacţionat, prin prisma brokerilor care au avut cote de piaţă mai mare, deci putem să estimăm că mare parte din acei bani au fost de investiţi în piaţă.

Chiar recent am trecut de pragul de 5 miliarde de lei active nete. A evoluat destul de bine industria, oarecum în trend cu ce se întâmplă şi pe bursă. Mare parte din sume au venit către fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, lucru care oarecum este destul de normal. Banii în primă fază, dacă ne gândim ca la o piramidă, se duc către fondurile cele mai sigure, mai predictibile şi apoi se mută către clasele cu risc şi randament mai mare, cum sunt acţiunile.

Mare parte din banii la nivelul nostru cel puţin, dar şi ce vedem din informaţiile publicate de industrie au venit către fondurile cu venit fix, deci către fondurile de obligaţiuni, însă se pot observa intrări frumoase şi în zona de acţiuni. În cazul nostru, fondul principal de acţiuni BRD Acţiuni, care investeşte în acţiuni româneşti, a avut o creştere foarte frumoasă în acest an şi asta ne bucură, arată interesul clienţilor. Vor să investească în piaţa de capital din România şi aleg simplitatea.

Ultimii ani au arătat că titlurile de stat nu sunt neapărat instrumente sigure pentru rezervarea valorii banilor. Nu vorbesc aici de randamentul nominal, ci de randamentul real, deci valoarea banilor reală, iar 2022 cred că ne-a arătat cel mai puternic acest lucru. Cine a fost investit în titluri de stat cu cupon de 3%-4%, şi am avut ani cu inflaţie de 16%, mulţi au observat pe propria piele că nu este neapărat cea mai bună investiţie şi lipsa diversificării e un cost mare. Sunt clienţi care au avut investiţii doar în depozite şi titluri, iar anii aceştia cu inflaţie foarte mare i-a costat scump în valoarea reală a banilor. Pe de altă parte, investitorii care au avut o diversificare şi în depozite şi în titluri de stat, dar şi în acţiuni şi-au prezervat banii mult mai bine. Acum vedem o mult mai mare atenţie spre zona aceasta de diversificare, adică nu vedem neapărat că vin clienţi cu toţi banii în fondurile de acţiuni, ceea ce nici nu ar fi potrivit de cele mai multe ori, dar vedem că-şi fac o diversificare şi alocă o parte şi către zona de acţiuni în funcţie de apetitul la risc, de vârstă ş.a.m.d.

În zona de fonduri de obligaţiuni, riscurile cred că sunt mult mai mici acum decât erau acum doi-trei ani. Atunci vorbeam de randamente de 1%-2%-3%, deci randamente foarte mici, astfel încât orice scădere a valorii titlurilor sau creştere a inflaţiei putea să ducă la pierderi, ceea ce s-a şi întâmplat. În momentul de faţă, în zona de fonduri de obligaţiuni vorbim de randamente de 6%-7%-8%, chiar şi mai mult, astfel încât dacă ar fi să vedem volatilitate la titlurile de stat, ar putea fi destul de uşor absorbită de randamentele curente. Ce vreau să spun cu asta? Dacă avem un cupon de 6%-7% şi avem o scădere a valorii titlurilor de stat de 6%-7%, practic ar fi absorbită cu totul. Riscurile au scăzut destul de mult, pentru că nivelul intrinsec al dobânzilor este mult mai mare acuma şi cred că vom avea un potenţial destul de bun.

În momentul de faţă, trendul inflaţiei este de scădere, astfel încât putem să avem şi o apreciere de capital în zona respectivă de obligaţiuni. În ceea ce priveşte structurarea portofoliului, cred că ne putem folosi de reguli destul de simple şi era o vorbă care spunea că niciodată să nu ai mai puţin de 25% acţiuni sau mai mult de 75% în acţiuni în portofoliu, astfel încât să ai o diversificare pentru ca, indiferent ce se întâmplă în viitor, să ai protecţie. Este o regulă simplă pe care eu o folosesc. De ce? Pentru că ajută întotdeauna.

De exemplu, dacă sunt un investitor cu aversiune la risc mare, voi avea mai multe depozite, titluri de stat. Pe de altă parte, dacă vine un val de inflaţie, acele investiţii vor fi pierzătoare şi vor pierde poate chiar foarte mult în puterea reală de cumpărare, astfel încât investiţii reale în zona de acţiuni mă vor proteja.

Dacă, pe de altă parte, sunt un investitor mai agresiv şi vreau să investesc pentru creştere mult, ajută să am o expunere foarte mare pe acţiuni, dar niciodată nu e bine să pun toţi banii. O pondere în depozite şi în titluri de stat clar mă va ajuta inclusiv prin a putea cumpăra la preţuri mai mici dacă cumva apare o corecţie. Pentru marea majoritate a clienţilor, această regulă simplă de a avea acţiuni între 25% şi 75% din portofoliu cred că este destul de uşor de reţinut şi de urmărit.

Riscul inflaţiei încă este cu noi. Am văzut că inflaţia s-a corectat destul de mult şi pentru că a fost un efect de bază destul de puternic. Când calculăm an la an, inflaţia pare mai mică, însă acest efect de bază s-a cam estompat. Acum este de văzut dacă inflaţia într-adevăr va scădea, pentru că dacă nu va scădea, există riscul ca dobânzile să rămână mari în continuare, să înceapă să afecteze din ce în ce mai mult consumatorul. În momentul de faţă nu s-au simţit poate atât de mult la nivelul consumatorului, mai ales în Statele Unite, unde dobânzile sunt fixe şi mulţi consumatori au dobânzile încă fixate la valorile trecute de 1%-2%. Dacă vorbim de o resetare la valorile curente de 5%-6%, s-ar putea să vedem probleme.

Industria fondurilor mutuale ar trebui să evolueze poate chiar mai bine decât bursa dacă ne gândim la activele în administrare. În România vorbim încă de active sub 2% din PIB în zona de fonduri deschise de investiţii, iar dacă ne uităm la orice ţară mai la Vest de noi vedem valori de minimum 10 ori mai mari. Ungaria este undeva la 20%. Nu mai vorbesc de ţările mai dezvoltate, Austria, Franţa, Germania.

Industria la noi este încă într-un stadiu extrem de incipient şi, pe măsură ce se acumulează capital în România, cel mai probabil o parte din aceşti bani se vor duce către industria de fonduri de investiţii. Realitatea ţărilor vestice ne-a arătat că investiţia printr-un fond de investiţii cea mai simplă modalitate şi cea mai eficientă. Dacă ne uităm în portofoliile ţărilor vestice, fondurile de investiţii de cele mai multe ori sunt principalul instrument prin care se alocă bani, că vorbim de fonduri de titluri de stat, că vorbim de fonduri de acţiuni. Aşteptările mele ar fi să vedem creşteri destul de mari, bineînţeles nu liniare. Suntem încă la începutul drumului aici.

Decalajul vine din acumularea de capital cel mai mult. Cu cât se merge mai înspre estul Europei, cu atât capitalul s-a format mai greu, nivelul de avuţie s-a format un pic mai greu şi automat nu au fost neapărat bani disponibili pentru a fi investiţi. Este un studiu al Băncii Europene care arată o corelaţie extrem de bună între nivelul de avuţie al populaţiei şi nivelul de investiţii în instrumente financiare. Cu cât nivelul de avuţie creşte, cu atât cresc investiţiile în fonduri de investiţi şi acţiuni. Cu cât un popor este mai sărac, cu atât investeşte mai precaut, în instrumente clasice, cum ar fi depozite bancare. Este oarecum normal.

Pe vremea comunismului nu exista decât zona de depozit bancar, nu aveai altă alternativă ca şi investitor. Pe măsură ce se acumulează banii, oamenii îşi pun întrebări. Ce pot face mai bine, mai deştept, să câştig mai mult şi, de ce nu, în condiţii de siguranţă mai mare. Dacă ne aducem aminte anii ‘90 la început, când a fost perioada aia de inflaţie foarte mare şi marea majoritate sau aproape toţi aveau numai depozite bancare, a fost o tragedie. S-au pierdut atunci foarte mulţi bani ca putere de cumpărare.