ZF Investiți in România

Investiţi în România! Infrastructura şi pregătirea forţei de muncă sunt cele mai importante cerinţe pentru atragerea investiţiilor

04.03.2021, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

40 de invitaţi au participat în cadrul emisiunii Investiţi în România! realizată de ZF alături de CEC Bank în luna februarie, de la antreprenori la început de drum la executivi de top şi primari din localităţi care au realizat investiţii şi vor să atragă noi companii în oraşele lor. Investitorii au în plan noi proiecte pentru anul 2021 însă au nevoie şi de finanţarea acestora pentru a le pune în practică.

CEC Bank, cea mai mare ban­că a statului român, are un buget de creditare de cir­ca 6 miliarde de lei în 2021, dintre care 60% vi­zea­ză finanţarea companiilor, a ex­plicat Bog­dan Neacşu, director general - preşe­dinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank.

Principalele sectoare pe care se concentrează banca sunt agricultură, industrie, logistică, construcţii şi HoReCa, însă CEC Bank nu a restricţio­nat efectiv niciun segment de creditare.

Datele preliminare transmise de Bogdan Neacşu arată că cea mai mare bancă a statului român a ajuns la active de 41,2 miliarde de lei în 2020. CEC Bank a acordat credite noi de 6 miliarde de lei, ceea ce indică un ritm de creştere al creditării cu 11,7%, cel mai ridicat din ultimii cinci ani. Totodată, banca a obţinut un profit net de peste 300 de milioane de lei şi a fost nevoită să formeze provizioane de circa 370 de milioane de lei.

Bugetul de investiţii al CEC Bank pentru 2021 se situează la 200 milioane de lei, iar banca are în plan două proiecte pilot în care să îmbine sucursalele cu noile tehnologii disponibile. Banca are 1.020 de agenţii.

Aceste două proiecte sunt repre­zentate de un aşa-numit Mortgage Shop, un supermarket de credite ipote­care, respectiv un proiect în zona de agricultură, care ar crea huburi specia­lizate pentru jucătorii din acest sector.

De partea cealaltă, businessurile au nevoie şi de un mediu legislativ şi de un oraş care să susţină mediul privat.

Primăria comunei Ciugud din Alba a mizat pe atragerea de fonduri europene şi de investitori care să plătească impozite pentru a nu mai depinde de fondurile guvernamentale, astfel încât să poată pune la punct planuri de dezvoltare pe termen lung.

Spre exemplu, Ciugud din Alba, cea mai dezvoltată comună din România, este în discuţie pentru a atrage două noi investiţii, pe lângă cele peste 30 deja prezente. Ciugud a reuşit să atragă fonduri europene în valoare de 30 mil. euro şi a extins reţeaua de utilităţi în toate cele şase sate care formează comuna, fiind de departe cea mai dezvoltată localitate din mediul rural românesc.

În Capitală, Daniel Băluţă, primarul sectorului 4, are în plan demararea unor studii pentru a analiza unirea cu localităţile învecinate, precum Popeşti-Leordeni şi comuna Berceni, şi mizează pe dezvoltarea infrastructurii pentru a atrage noi investitori. El este de părere că localităţile lipite de Bucureşti ar trebui integrate în Capitală, având în vedere expansiunea actuală şi militează pentru extinderea liniei de metrou M2 nu doar până la linia de centură a Capitalei, ci şi după aceasta, în comuna Berceni.

Anul trecut sectorul 4 a atras cea mai mare tranzacţie cu un teren pentru un proiect imobiliar, în care SIF Banat-Crişana a cumpărat platforma IMGB de 60 de hectare în vederea dezvoltării unui proiect mixt.

 

Bogdan Neacşu, director general - preşedinte al Comitetului de Direcţie al CEC Bank

CEC Bank vine cu toată forţa în economia reală şi vrem să servim revenirii economice şi, de ce nu, să întărim încrederea antreprenorilor români în a-şi duce mai departe proiectele de investiţii sau businessurile pe care ei le au. (...) Bugetul de creditare este tot în jurul cifrei de 6 miliarde de lei, similar cu 2020. Nu vorbim aici de programe guvernamentale neapărat, ci de lichidităţi. Ce rămâne din IMM Invest e marginal raportat la tot bugetul. Vom urmări ca 60% să meargă către companii, iar restul către persoane fizice.

 

 

George Haber

unul dintre cei mai puternici români din Silicon Valley care a investit

în start-up-ul românesc Tailent

Cât timp sistemul creează oameni bine educaţi în matematică, cât timp în spaţiul public se discută de astfel de lucruri şi vedem cât de importante sunt, cât de cool e să faci ceva în acest domeniu, oamenii tineri sunt inspiraţi şi vor inventa lucruri noi. Prin automatizare peste 90% din joburi vor fi înlocuite în următorii 10-20 de ani.

Nu este nimic rău în asta deoarece asta înseamnă evoluţie.

 

Teo Teaha

directorul general al grupului

de firme Teaha

Mulţi investitori nu vin tocmai din cauza infrastructurii rutiere, dar situaţia actuală înseamnă o şansă enormă. Acum infrastructura care contează este cea de internet, iar România este în top la nivel mondial în ceea ce priveşte conexiunile la internet. România poate fi promovată drept punct de investiţie datorită infrastructurii de internet. Sunt companii de servicii, de software, prelucrarea datelor care vor să se relocheze în România datorită infrastructurii de internet. Anul 2021 poate atrage multe investiţii străine

 

Cristian Cornea

directorul general al Can-Pack România

Materia primă o cumpărăm de la câteva combinate din Europa, materia primă are un sfert de milimetru grosime. Au fost discuţii în trecut cu Alro Slatina, dar nu s-au finalizat. În general cumpărăm din Franţa sau Grecia. În proporţie foarte mare materia provine din aluminiu reciclat. Nu am mai discutat de ceva vreme cu Alro Slatina. Nu este exclus, nu este imposibil să cumpărăm din România. Vorbim de un produs standardizat, iar tabla de aluminiu pe care o folosim noi este folosită peste tot. Dar au nevoie să facă investiţii pentru a produce.

 

Daniel Băluţă

primarul sectorului 4 al Capitalei

Eu sunt un promotor al ideii de unire voluntară a UAT-urilor (unităţi administrativ-teritoriale - localităţi n.red.). Este de bun simţ ca Popeşti-Leordeni să fie o parte integrată a Sectorului 4, cum şi comuna Berceni ar fi la fel de normal deoarece aceasta ar fi singura modalitate prin care o metropolă se poate dezvolta. Spaţiul actual nu ne permite dezvoltarea iar oraşul trebuie să se extindă. În acest mandat voi iniţia măcar un studiu despre parametrii socio-economici pe care îi presupune comasarea celor două UAT-uri pentru a putea prezenta cetăţenilor informaţiile elaborate de specialişti. Trebuie să explicăm de ce sunt necesare unirea şi dezvoltarea, care sunt plusurile şi minusurile.

 

 

Alexandru Mihai

managing partner, Nordis Group

Am lansat în ianuarie Nordis Braşov, un proiect de lux, cu puţin peste 200 de unităţi, situat pe Drumul Poienii în Braşov. (...) Proiectul este compus din cinci blocuri, din care două cuprind circa 41 de apartamente, iar celelalte trei însumează undeva la 170 de camere de hotel.

 

Thomas Schiefer

directorul general al Zirom România

Cu recrutările avem probleme în Giurgiu deoarece nu sunt meseriaşi pe piaţă, iar care sunt, sunt plecaţi din ţară. Noi avem o colaborare cu Politehnica din Bucureşti deoarece cautăm oameni specializaţi pe metalurgie. Trebuie să avem mai mulţi ingineri, deoarece avem nevoie de capital uman, de specialişti. Noi şcolarizăm şi intern deoarece nu găsim altfel oameni pentru topire şi prelucrări mecanice. Am încercat să colaborăm cu şcoli. Trebuie acordată mai multă atenţie locurilor de muncă din sectorul industrial. Inginerul trebuie să ajungă la un salariu adecvat, iar în Germania cine are o carieră de inginer trebuie să aibă şi un beneficiu şi o bunăstare.

 

 

Iulian Cârciumaru

preşedinte al Consiliului de Administraţie, Holde Agri Invest

Începem un proiect-pilot de aproximativ 200 ha. Ulterior, în trei ani vrem să ajungem la o suprafaţă de 2-3.000 ha de teren irigat, ceea ce va avea un impact enorm în predictibilitatea rezultatelor şi în productivitatea terenului. Acest proiect va fi realizat din fonduri proprii, capital atras atât debt, cât şi equity, dar cu siguranţă ne uităm la toate oportunităţile de atragere de fonduri, inclusiv europene şi fonduri publice.

 

Ovidiu Spînu

fondator La Colline

Cred că ar trebui să acordăm mai multă atenţie în ceea ce priveşte investiţiile din fonduri europene. Acolo ar fi o sursă bună de finanţare, vor fi programe care se vor porni în acest an pe ceea ce înseamnă asociere, parteneriate pe lanţ scurt, care ni se potrivesc foarte bine. Ne gândim să scriem un astfel de proiect în parteneriat cu câţiva fermieri şi cu alţi colegi din domeniu şi poate în a doua etapă chiar am obţine un punctaj mai bun dacă am transforma acest parteneriat informal într-o cooperativă în care să participe atât producătorii de lapte, fermierii, cât şi procesatorii şi distribuitorii şi să mergem pe lanţ scurt şi piaţă locală pentru a scădea cheltuielile şi a creşte veniturile tuturor pe acest lanţ valoric.

 

 

Răzvan Crişan

cofondator al grupului Kane

Ideea pentru platforma localnicii.ro a venit după cel de-al doilea lockdown din octombrie, când ne-am trezit în faţa situaţiei, că ceea ce noi şi partenerii noştri nu mai putem face ce ştiam noi. Am pus la punct o strategie prin care să putem vinde ce cumpăram noi de la ei, de la vin la alimente. Totul a pornit de la ideea că vine Crăciunul şi de la faptul că oamenii vor dori să cumpere cadouri. Am vrut să facem Cutia cu Localnici, o alternativă la cutiile cu cadouri care de obicei conţin produse din afara ţării. Am venit cu produse locale, cool, cu oameni din aceeaşi generaţie cu noi, noua generaţie a artizanilor. Cei de la CEC Bank ni s-au alăturat încă de la început, au fost alături de noi şi au fost esenţiali în strategia de a pune pe picioare proiectul.

 

 

Ovidiu Grinici

directorul de vânzări al Impact

Noi am început construcţia noului Greenfield, şi-anume Cartierul Teilor. Spun noul Greenfield pentru că tendinţa pe care o avem şi dorim să implementăm peste mult peste ce am construit noi până acum. Mergem pe smart city, panouri solare, implementăm un nou concept de locuire la standarde mult mai înalte. Am lansat faza 4 din proiectul Greenfield, am început cu primele 406 apartamente. Această fază va conţine şi cel mai mare centru comunitar din Bucureşti, construit într-un cartier rezidenţial - Greenfield Plaza.

 

Adelina Veneticu

business development manager Hagag Development Europe

Pentru anul acesta avem în vedere achiziţia de noi imobile şi avem un buget alocat de 100 mil. euro. Chiar recent a fost achiziţionat un nou imobil istoric şi mai luăm în calcul şi alte achiziţii. Avem un portofoliu de investiţii de 250 mil. euro. Hagag a identificat un potenţial aici, unde a găsit multe clădiri emblematice în Centrul Capitalei. Ne vom concentra pe segmentul de nişă al restaurării clădirilor istorice deoarece am văzut potenţialul.

 

Adina Călin

director produse şi servicii bancare, CEC Bank

Am observat că criza sanitară nu a constituit chiar un factor perturbator pentru creditarea ipotecară, cererea de împrumuturi pentru locuinţe s-a arătat a fi o cerere susţinută, chiar peste aşteptări, cu precădere după lockdown. După primele luni de pandemie, în care s-a înregistrat o scădere a activităţii de creditare, am observat o revenire din T3 şi un interes mai ridicat al clienţilor pentru produsele de creditare pentru locuinţe.

 

 

Marian Moise

fondator al Păstrăvăriei Şirna

Noi în proiectul european (n.red: care a stat la baza înfiinţării companiei) am pus 35 de tone ca nivel, deja anul trecut am depăşit acest nivel, după primul an. În acest an ne ducem către 60 de tone de păstrăv, iar anul viitor cu investiţiile pe care le facem sperăm să ajungem la 75-100 de tone. Asta în condiţiile în care celelalte păstrăvării de câmpie produc circa 4-5-8 tone.

 

 

Adrian Sandu

secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)

În România ACAROM derulează încă din 2018 un program de sprijin al producătorilor de vehicule sau marilor furnizori de rang 1, de găsirea de componente necesare. Avem căutări în curs, lucrăm cu direcţiile de cumpărare ale marilor companii. Este un proces de durată. Spre exemplu jante din aluminiu - noi nu avem nicio companie care să producă local jante din aluminiu, dorim să vină un astfel de producător în România. Uzinele Dacia şi Ford de la noi, cele din Serbia sau Ungaria au nevoie de jante din aluminiu.

 

Ionuţ Adomniţei

general manager at MENNEKES Elektrotechnik

În funcţie de cum va evolua piaţa, ne dorim să mai deschidem o fabrică, alăturată cu cea pe care o avem aici pentru a aduce încă o divizie din Germania aici, şi-anume divizia staţiilor de încărcare. (...) Cred că după 3 ani ar trebui să fie începută a doua investiţie, ea s-ar ridica la un nivel similar cu cât am investit acum (n.red.: 14 mil. euro). Dorim acelaşi model de fabrică şi suntem cumva pregătiţi pentru acest lucru, pentru că a doua fabrică va fi unită de prima şi avem deja fundaţiile turnate duble, deci putem construi mult mai uşor.

 

Gheorghe Damian

primarul comunei Ciugud

Ciugud în anul 2000 nu avea apă curentă, canalizare, străzi aflate într-o stare de degradare, la fel şi şcolile, iar comunitatea era îmbătrânită, iar tendinţa era de migrare spre Alba Iulia. Bugetul era de 15.000 de euro pe an, iar comuna avea datorii de 3 miliarde de lei în anul 2000. Am început să investim în oameni tineri, care să înţeleagă viziunea noastră de dezvoltare, după care am constatat că pentru a îndeplini visele, avem nevoie de bani. Era o perioadă când totul depindea de politic, de cine guvernează, cine conduce judeţul şi de cât de prieten eşti. Dar o strategie de dezvoltare nu se face pe 3-4 ani, ci pe mai mulţi ani şi ai nevoie de predictabilitate.

 

Iulian Nedea

CEO al Simtel

Avem câteva proiecte fotovoltaice dezvoltate şi vrem să intrăm în zona de producţie de energie. Ne uităm după sprijin în zona de fonduri europene, dacă nu vor exista, probabil vom lua decizia de a le finanţa şi a le construi. Avem un proiect deja dezvoltat, gata de construcţie, de 1,7 MW şi mai avem în dezvoltare proiecte care însumează 20 MW. Investiţia se ridică la 13 mil. euro şi vom lua decizia la mijlocul anului dacă facem investiţia în 2021 sau în 2022.

 

Francesca Radu

fondatoare ZagaZaga Resort

Vrem să mărim capacităţile de cazare, încă din acest an. În 2021 vrem încă 100 de noi locuri de cazare în 35 de camere. Vor fi iurte noi care au toalete proprii de 10 mp, cu 70 mp suprafaţă utilă, canapea, inclusiv în copaci sau cu ponton la apă. Din destinaţie de weekend, a devenit destinaţie de vacanţă. Ne gândim acum la un proiect de vacanţă pentru copii de luni până vineri şi vacanţă pentru adulţi de vineri până duminică. Durata medie a unui sejur este de patru zile, dar avem şi clienţi care stau mai mult. Avem aventura park, piscină, terenuri de tenis, plimbări cu barca şi o fermă de animale.

 

Mirabela Miron

preşedinte Avisso

Ceea ce vrem noi, mediul antreprenorial, şi încercăm să găsim o soluţie în acest sens împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi cu Ministerul Dezvoltării este o alocare din PNRR către POR, pentru că vorbim de proiecte viabile, proiecte care au fost deja evaluate şi proiecte care urmează să fie finanţate, şi cred că antreprenorii s-ar încadra să implementeze aceste proiecte până la sfârşitul lui august 2026 (n.red.: termenul final de implementare pentru proiectele din PNRR).

 

Bogdan Bilegan

CEO al Datacor

Planurile sunt destul de frumoase, încercăm să visăm la alt nivel. Având şi capacitatea de producţie pe care o adăugăm ca linie de business nouă în cadrul Datacor, cu siguranţă ne vom concentra pe internaţionalizarea businessului. De ce Germania? Pentru că am avut anumite contracte comerciale bune acolo încă de la începutul înfiinţării Datacor. Cunoaştem bine piaţa. Pe de altă parte, vedem o nevoie extraordinar de mare pentru componente necesare infrastructurii de fibră optică şi acesta este un rezultat al pandemiei. Am observat o accelerare a acestei nevoi şi am planificat ca în T4 să avem un birou deschis la Berlin.

 

 

Dorel Codină

director executiv,

Parcul Industrial Miroslava

Noi am avut de luptat cu un mit, un mit conform căruia în Moldova nu vin investitori, în Moldova nu este în regulă să investim. De asemenea, am avut de-a face cu concurenţă destul de puternică din partea unor parcuri industriale cu tradiţie deja la momentul respectiv, cum sunt cele din Cluj, Oradea, Ploieşti. A fost greu pentru că am plecat fără know-how, nu ştiam ce este un parc industrial sau cum să punem problema în relaţia cu potenţiali investitori.

 

Dan Zaharia

fondatorul spaţiilor de

coworking Fab Lab Iaşi

În Iaşi lucrează în IT circa 23.000 de oameni angajaţi, din 450.000 de locuitori cât are zona metropolitană, astfel unul din 20 lucrează în această industrie. IT-ul s-a dezvoltat tocmai pe fondul lipsei de infrastructură rutieră, şi din cauza lipsei, industrial Iaşiul nu contează pentru că nu suntem conectaţi la nicio autostradă. Din acest motiv, Continental are 2.500 de ingineri în Iaşi fără a avea o fabrică aici, avem cel mai mare centru de R&D aici. Dacă aveam autostradă, aveam şi o fabrică.

 

Ovidiu Bucătaru

director financiar, Grup Şerban Holding

Dacă anul trecut am făcut un prim pas, cu 600 de hectare de teren arabil irigabil cu sisteme de pivoţi finanţate din surse proprii şi finanţare de la bănci, anul acesta ne vom concentra pe accesarea unor măsuri pe care să le putem implementa ţinând cont de risipa de apă şi de utilizarea eficientă a apei. Următoarea etapă am decis să o ducem într-o direcţie în care folosim irigaţii prin picurare. (...) Următorul pas este să ajungem la 2.600 de hectare până în octombrie anul viitor.

 

Vlad Popescu

CEO, Norofert

Una dintre cele trei funcţiuni ale fermei va fi cea de testare a produselor pe care le avem în portofoliu. Celelalte două vor fi în primul rând să ne îndreptăm spre producţia vegetală pentru că este un segment profitabil şi mă refer la producţie vegetală de culturi ecologice. A doua funcţiune a acestei ferme este de hub logistic şi aici mă refer la depozitarea tuturor cerealelor pe care le achiziţionăm de la fermieri.

 

 

Mihai Chirica

primarul municipiului Iaşi

Noi deţinem ca municipiu 21% din afacererea de la Palas, suntem co-proprietari, încasăm anual milioane de euro la bugetul local şi ne dezvoltăm. A apărut şi proiectul Iulius Campus şi am avansat şi noi proiecte pe fonduri europene, am finalizat zona pietonală, Mitropolia a finalizat complexul, Episcopia Romano-Catolică a investit câteva milioane de euro în modernizare, am investit în alte proiecte cu fonduri europene sau cu bani de la bugetul local şi am realizat şi alte proiecte în cealaltă parte a bulevardului. Speranţa e ca şi investitorul mai mic să iasă spre zona centrală, spre zona pietonală.

 

Antoanela Comşa

director general, Gran Via Real Estate

Primul proiect început de Gran Via în România a fost chiar proiectul din Constanţa în 2008, dar ne-am oprit la criza din 2009. S-a luat o decizie bună atunci, în ciuda faptului că aveam banii aprobaţi în bancă, 30 de milioane de euro. Acţionarii au decis să oprească lucrările (...) Noi aveam terenul din 2007. Eu cred în acest oraş şi cred că a fost un oraş care a suferit din punctul de vedere al dezvoltării în ultimul timp şi cred că are un mare potenţial. Nu am vrut să vindem terenul, ci să construim pe el şi observăm că majoritatea clienţilor cumpără pentru locuire, nu pentru investiţie.

 

Raluca Şoaita

arhitect fondator la Tesseract Architecture

Având în vedere infrastructura degradată a spitalelor şi oferta limitată de servicii în zona publică, în zona privată există oportunităţi, sunt investitori, medici, cu afaceri de familie, clinici, specializate pe domeniul lor de activitate. În România există o cerere foarte mare pe partea de recuperare, neadresată pe segmentul public. Poate cea ortopedică este acoperită, dar cardio sau neurologică, cu baze de tratament, nu este acoperită. Mai este zona de geriatrie.

 

Andreea Comşa

managing director,

Premier Estate Management

Cel mai important trend a fost interesul pentru case, care a crescut cu 20-30%, depinde ce studii citim, dar este un procent foarte mare ţinând cont că vorbim de un an de zile de când s-a produs această schimbare. Din momentul în care se schimbă un trend sau apare unul nou şi până când poate fi anunţat un proiect discutăm de o perioadă de cel puţin un an, de la achiziţionarea terenului până se obţin toate avizele şi până la autorizaţiile finale de construire. Cred că pe case vor fi anunţate tot mai multe proiecte şi terenurile pentru case devin din ce în ce mai interesante, cu siguranţă şi acesta este un trend care se vede.

 

Marius Bîcu

general manager la Ferma cu Omenie

Când am cumpărat terenul din parcul industrial din Ocna Mureş am luat un teren mai mare pentru ia avea posibilitatea de dezvoltare pe următorii 5 ani. (...) Acum muncim cu o firmă de arhitectură din Bucureşti pentru a dezvolta un masterplan să ştim cum va arăt investiţia în următorii 5 ani şi cu siguranţă doar cu fonduri europene vom realiza sau cu un investitor. Doar cu fonduri proprii 3 mil. euro este prea mult pentru noi.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank