ZF Investiţi în România! Gabriel Blăniţă, Colliers: Pe măsură ce veniturile cresc, cresc şi cererea şi interesul pentru locuinţe mai mari şi în zone mai bune

Intenţia de a cumpăra o locuinţă în următoarele 12 luni este aproape de nivelurile din perioada 2006-2008, conform unei analize recente a Colliers bazate pe datele Eurostat pentru piaţa imobiliară din România. Aceasta arată o revenire semnifi­cati­vă a interesului public pentru pro­prie­tăţile rezidenţiale, similară cu perioada de dinaintea crizei finan­ciare mondiale. Piaţa rezidenţială a început anul 2024 în forţă, cu o creş­tere de 18% a numărului de tran­zacţii cu apartamente în Bucureşti în primul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar restul ţării a înregistrat creşteri uşor mai mari, de 19%.

„Dacă în 2006-2008 vedeam un­de­va în jur de 7.000-8.000 de locuinţe în medie construite în Bucureşti, undeva 5.000-6.000 în 2006-2007 şi circa 10.000 în 2008, în ultimii 3 ani am văzut peste 20.000 de locuinţe li­vrate. Diferenţa în calitatea proiec­telor care sunt construite în ultimii ani versus ceea ce am văzut în ultimii 10-15 ani vine şi pe fondul creşterii acestei pu­teri de cumpărare, pentru că în gene­ral cumpărătorii îşi doresc să aibă lo­cu­inţe cât mai spaţioase, cât mai a­proape de parcuri, cât mai centrale, cât mai tehnologizate şi aşa mai de­parte, însă tot timpul se lovesc de această barieră a preţului şi mai ales a preţului pe care şi-l permit. Pe măsura ce vedem o creştere a puterii financia­re, vedem şi o creştere a calităţii pro­iectelor nou construite“, a spus Ga­briel Blăniţă, associate direc­tor valua­tion & advisory services la Colliers Ro­mânia în cadrul ZF Investiţi în Ro­mânia! Un proiect ZF şi CEC Bank.

Chiar dacă piaţa rezidenţială a de­venit mai puţin accesibilă, în spe­cial pentru cei care depind de fi­nan­ţare bancară, şi numărul de tranzacţii a scă­zut, interesul românilor pentru achiziţii imobiliare a rămas constant, chiar şi în condiţii economice mai di­fi­cile. Aceasta arată o cerere susţinu­tă pentru proprietăţi imobiliare, anco­rată în apetenţa culturală a românului pentru a-şi cumpăra o locuinţă.

„Nu doar în România, ci în toate pieţele în care vedem o accesibilitate care permite un număr mai mare de tranzacţii. Cei care şi-au schimbat locuinţa în Europa de Vest în ultimii ani au ales într-o proporţie de peste 50% chiria vs. achiziţia, pentru că pur şi simplu nu şi-au mai permis. Do­bân­zile au crescut şi în vestul Euro­pei şi vedem abia foarte recent, de mai puţin de o lună de zile, o înce­pere a relaxării politici şi monetare din partea Bancii Centrale Europe­ne, proces care va mai dura“, a subliniat Gabriel Blăniţă,

Eurostat a actualizat recent indicii de încredere ai României. Datele privind intenţia de a cumpăra o locuinţă în următoarele 12 luni arată valori aproape la fel de ridicate ca maximele din 2006-2008 şi sunt cele mai mari înregistrate pentru România din 2001 până acum.

Între 2006 şi 2008, România a trecut printr-un boom imobiliar. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a adus un influx mare de capital şi investiţii, stimulând piaţa imobiliară. Băncile ofereau atunci credite ipotecare cu dobânzi mici şi condiţii avantajoase, făcând finanţarea mai accesibilă pentru mulţi cumpărători. De asemenea, creşterea rapidă a PIB-ului a crescut încrederea consumatorilor, ceea ce a dus la o cerere mai mare de locuinţe.

După 2008, criza financiară globală a afectat puternic piaţa imobiliară din România. Colapsul pieţei financiare a provocat o recesiune economică severă, care a redus intenţia de cumpărare a locuinţelor. Economia României a înregistrat o scădere semnificativă, iar rata şomajului a crescut, diminuând puterea de cumpărare şi interesul pentru achiziţiile imobiliare. În plus, băncile au devenit mult mai stricte în acordarea creditelor, limitând astfel accesul la finanţare pentru potenţialii cumpărători.

Între 2011 şi 2014, economia României a început să se redreseze, dar încet. Intenţia de cumpărare a locuinţelor a rămas sub media istorică, reflectând o revenire economică graduală. Preţurile locuinţelor s-au stabilizat, iar încrederea în piaţa imobiliară a început să crească treptat. Creşterea constantă a salariilor a îmbunătăţit puterea de cumpărare.

Din 2013 până în 2017, PIB-ul României a crescut constant, ceea ce a sporit încrederea consumatorilor şi intenţia de cumpărare a locuinţelor. Programele guvernamentale, precum „Prima Casă“, au ajutat tinerii şi pe cei care cumpărau prima locuinţă să obţină credite mai uşor. Dobânzile scăzute au făcut creditele ipotecare mai accesibile, stimulând piaţa imobiliară.

Între 2017 şi 2020, piaţa imobiliară din România a fost foarte activă, cu creşteri rapide şi scăderi temporare, influenţate de diverse evenimente economice, politici temporare şi schimbări legislative.

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei şi pieţei imobiliare. Iniţial, incertitudinea cauzată de pandemie a redus interesul pentru cumpărarea de locuinţe, dar ulterior a urmat o revenire puternică datorită politicilor de stimulare economică. Distanţarea socială şi munca de acasă au schimbat priorităţile consumatorilor, crescând cererea pentru locuinţe mai mari sau în zone mai puţin aglomerate. Această creştere a cererii, combinată cu oferta limitată, a dus la creşterea preţurilor locuinţelor.

„Perspectivele pentru piaţa rezidenţială rămân pozitive, datorită tendinţelor actuale de creştere a intenţiei de cumpărare. Totuşi, evoluţiile economice globale şi locale, precum şi schimbările în politicile şi condiţiile de creditare, vor influenţa direcţia pieţei. Cumpărătorii ar trebui să fie atenţi la condiţiile de creditare şi ratele dobânzilor, să evalueze stabilitatea locurilor de muncă şi să ia în considerare fluctuaţiile economice. De asemenea, este esenţial să urmărească evoluţiile pieţei şi impactul programelor guvernamentale asupra accesului la finanţare. Dezvoltatorii pot profita de cererea crescută pentru locuinţe, mai ales în zonele metropolitane, unde oamenii caută mai mult spaţiu şi apropiere de natură. Investiţiile în locuinţe care răspund noilor nevoi ale consumatorilor, cum ar fi birourile de acasă şi spaţiile verzi, pot oferi avantaje competitive“, a explicat Gabriel Blăniţă.