ZF Investiţi în România! Gabriel Budescu, CNIR: Miza Companiei de Investiţii este aceea de a urmări mai bine implementarea noilor proiecte şi de a elimina întârzierile nejustificate. Odată cu peste 1.000 km de drum rapid, avem nevoie ca CNAIR să se concentreze pe administrare

♦ Crearea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) are drept scop optimizarea proceselor investiţionale în infrastructura rutieră, astfel încât CNAIR să se concentreze pe întreţinerea drumurilor naţionale şi autostrăzilor, iar CNIR pe proiecte noi care să nu mai fie întârziate ani la rândul.

În 2015 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi-a schimbat denumirea în Compania Na­ţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi a mai fost înfiinţată o altă companie, distinctă, Compania Naţională de Investiţii Rutiere S.A. (CNIR), cu rolul de a gestiona infrastructura rutieră. În esenţă a fost făcută această schimbare pentru eficientizare. Este nevoie de o companie separată şi focalizată pe investiţiile noi. Este nevoie de o echipă de pro­fesionişti care ştiu ce înseamnă investiţiile rutiere, de un management profesionist, neafi­liat politic. Exemplul care a stat la baza înfiin­ţării CNIR este cel austriac, companie indepen­dentă politic, listată la bursă, deţinută de stat 100%. La aproape opt ani de la decizie, CNIR a fost înfiinţată oficial, iar conducerea sa a fost preluată de Gabriel Budescu, care până în februarie 2024 a fost director general adjunct în cadrul CNAIR timp de un an şi care a lucrat în CNAIR din 2017.

„Compania Naţională de Investiţii Rutiere este una din cele două companii rezultate în ur­ma reorganizării CNADNR. CNADNR-ul prac­tic a continuat din CNAIR, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Noi, CNIR, vom prelua tot ceea ce înseamnă inves­tiţii, drumuri expres, autostrăzi, pasaje, variante opolitoare, urmând ca cei de la CNAIR să se ocupe doar de partea de întreţinere şi adminis­trare, aşa cum spune şi numele de altfel. Odată, cu dezvoltarea reţelei, am depăşit borna de 1.000 km de autostradă şi drumuri expres, dar nu trebuie să uităm de drumurile naţionale, care au o lungime considerabilă - peste 17000 km. Este necesară o companie care să se aplece mai mult pe aceasta zonă de întreţinere, întreţinere care costă“, a explicat Gabriel Budescu în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.

Preluarea proiectelor este prevăzută în legea care a înfiinţat cele două companii, iar preluarea proiectelor se face prin ordin de ministru.

„La ora actuală avem un ordin de ministru care nominalizează primele şapte proiecte ce urmează să le preluăm. Şi, suplimentar, vom mai lansa noi un nou proiect, Bucureşti - Giurgiu. Astfel, cele şapte proiecte care au fost nomi­nalizate în ordinul de ministru sunt Târgu-Mureş - Târgu-Neamţ, secţiunea de munte a autostrăzii A8. Aceasta la rândul ei este cei 157 km, ei sunt împărţiţi în 6 tronsoane. Două dintre ele au fost deja lansate la licitaţie de colegii din CNAIR. Celelalte patru cel mai probabil le vom lansa noi la în momentul preluării. Avem autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni care are 93,3 km. Este în fază finală studiul de fezabilitate. Probabil noi ulterior vom lansa execuţia lucrărilor. Avem de asemenea Braşov-Bacău. Avem de asemenea Ploieşti-Braşov, un proiect complicat“, a spus directorul.

El explică faptul că miza CNIR este de a accelera implementarea proiectelor prin urmărirea lor pas cu pas. Anterior, au existat mai multe proiecte care ajungeau şi la a treia licitaţie

„Eu mi-am propus să realizăm obiective în termenele licitate şi în condiţiile de calitate licitate. Să nu ajungem să ne mai blocăm, să întârziem, cum au fost cazuri când s-a ajuns la 4-6 ani în execuţia unui obiectiv, sau să le relicităm de nu ştiu câte ori. Îmi doresc să selectăm constructor care să poată executa aceste obiective, să urmărim mult mai îndeaproape contractul şi pe partea aceasta de urmărire contract cam la fel cu amenziile de circulaţie. În momentul în care constructorul ştie că este urmărit şi se aplică penalităţi încă de la bun început că a depăşit contractul cu 2-3 zile, o săptămână 2 săptămâni, se aplică penalităţi, el vede că este urmărit şi va face tot posibilul să rămână în contract şi să-şi îndeplinească cele asumate în contract“, a explicat directorul.

El a subliniat că miza este să aibă personal pe şantier pentru a urmări lucrările şi îndeplinirea obiectivelor conform conrtactului, iar licitaţiile să fie FIDIC Galbern adică cu proiectare şi execuţie.

„Eu îmi doresc ca pe viitor contractele pe care le vom lansa noi, să lase această libertate constructorilor, să liciteze încă de la faza de ofertare, adaptând proiectul la soluţiile lor tehnologice. Că aici vorbim de producţia de grizi, de maşini de forat sau de inclusiv de furnizare de materiale, să se regăsească acest lucru încă de la faza de licitaţie. De aceea aş vrea şi supervizorul să-l avem alături de noi, încă de la faza aceasta, să avem o opinie pertinentă şi, cumva, independent pe această temă“, a spus şeful CNIR.

Când vom avea primii kilometri de autostradă livraţi sub CNIR?

„Vorbim de ani de zile. Spre exemplu, autostrada A7 a început cu un studiu de fezabilitate lansat în 2016“.

 

Ce a mai spus Gabriel Budescu, directorul CNIR

► CNIR va prelua tot ceea ce înseamnă investiţii - drumuri expres, autostrăzi, pasaje, variante ocolitoare, urmând ca cei de la CNAIR să se ocupe doar de partea de întreţinere şi administrare.

► Ne asigurăm că avem consultanţi pe toate lucrările, pentru a gestiona cum trebuie aceste lucrări şi să nu mai apară impedimente în implementarea lor.

► Odată cu dezvoltarea reţelei, am depăşit borna de 1.000 km de autostradă şi drumuri expres, la care se adaugă drumurile naţionale, care au peste 17.0000 km. Este necesară o companie dedicată întreţinerii acestora - CNAIR.

► Prin PNRR vor fi instalate peste 600 de radare pe drumuri pentru a impune respectarea legii.

► Viitoarea autostradă Bucureşti-Ghimpaţi-Giurgiu cel mai probabil se va desprindde din A0 prin continuarea drumului radial Măgurele, care acum este în lucru la Agenţia de Devoltare Bucureşti Ilfov şi vom alege cea mai viabilă variantă de traseu. Luăm în calcul de la bun început un drum cu trei benzi pe sens până la Ghimpaţi pentru Giurgiu. Pe traseul actual între Bucureşti şi Giurgiu avem zona Natura 2000 - Balta Comana, un sit protejat de mediu care trebuie ocolit.

► În proiectul autostrăzii Bucureşti-Giurgiu am prins şi Bucureşti-Alexandria, cu desprindere la Ghimpaţi. În urma studiului vom vedea exact unde vor merge fluxurile de transport.

► După recepţionarea Craiova-Piteşti cel mai probabil vom lansa studiul de fezabilitate pentru Alexandria-Craiova, iar deja de la Craiova la Filiaşi şi Drobeta-Lugoj deja sunt în proiectare.

► Pentru autostrada Bucureşti-Giurgiu vom lua în calcul încă din faza studiului de fezabilitate şi posibilitatea unui parteneriat public-privat. Nu înseamnă că va fi prin PPP, dar va exista şi această posibilitate alături de fonduri europene şi buget de stat.

► CNIR-ul este prevăzut să aibă 400 de angajaţi, conform OUG55, legea de înfiinţare. Însă noi, prin apariţia legii 296 din 2023, am fost obligaţi să eliminăm posturile vacante şi în momentul de faţă avem o organigramă cu 86 de posturi. Pe măsură ce vom prelua şi alte obiective, vom mai scoate la concurs şi alte posturi. Cu aceste 26 de posturi pe care le avem prevăzute în organigramă, putem gestiona cele 8 proiecte - 7 alocate prin ordine de ministru şi al 8-lea pe care îl iniţiem noi.

► Miza mandatului la CNIR este de a realiza obiectivele asumate în temenele şi condiţiile licitate. Să nu mai ajungem să avem proiecte blocate şi întârziate nejustificat timp de ani de zile şi care să le relicităm de mai multe ori. Dorim să selectăm constructoricare să poată executa obiectivele asumate, iar noi să urmărim mai îndeaproape contractul şi să aplicăm penalităţi, dacă va fi cazul.

► Dorim să realizăm licitaţii de FIDIC Galben, adică pentru proiectare şi execuţie. Îmi doresc ca viitoarele contracte lansate să lase libertate constructorilor de a licita încă de la faza de ofertare, adaptând proiectul la soluţiile lor tehnologice - producţia de grinzi, maşini de forat, furnizori de materiale.