ZF Investiţi în România! Programul Tranziţie Justă pentru IMM-uri: proiectele depuse până la începutul lunii aprilie acopereau 85% din buget în Dolj, 75% în Prahova, 36% în Galaţi, 35% în Mureş, 25% în Hunedoara şi 19% în Valea Jiului

♦ Depunerile pe programul Tranziţie Justă pentru IMM-uri au fost prelungite până la data de 20 mai ♦ Bugetul programului pentru IMM-uri este de 775 mil. euro.

Depunerile de proiecte pentru Progra­mul Tranziţie Justă pentru IMM-uri conti­nuă, însă autorităţile ar trebui să gândească finanţările din acest program într-un mod in­te­grat cu alte programe, astfel încât efectele să se multiplice, a explicat Ana-Maria Icătoiu, vicepreşedinta Organizaţiei Femei­lor Antreprenor din România (OFA UGIR) şi membră în comisia de monitorizare a Programului Tranziţie Justă, prezentă în emisiunea ZF Investiţi în România!, reali­zată în parteneriat cu CEC Bank.

„Pe judeţul Gorj proiectele depuse acoperă 49% din buget, pe Dolj 85%, pe Mureş 35%, pe Hunedoara 25%, pe Valea Jiului, care are un apel separat, 19%, pe Galaţi 36% şi pe Prahova peste 75% în acest moment“, a detaliat Ana-Maria Icătoiu, la începutul lunii aprilie“.

IMM-urile din judeţele Galaţi, Gorj, Hunedoara, Dolj, Prahova şi Mureş pot accesa fonduri în valoare totală de 775 mil. euro prin Programul Tranziţie Justă, un program care sprijină dezvoltarea durabilă şi crearea de noi locuri de muncă în judeţele afectate de tranziţia energetică. Apelul a fost deschis în decembrie 2023 şi a fost prelungit de mai multe ori, termenul limită fiind acum pe 20 mai.

„Ideea este să nu ne trezim cu zone fan­tomă când se închid mine de cărbune, centra­le electrice de termoficare pe cărbune şi aşa mai departe. Practic este un program cu tentă socială. Ideea este ca acele mii sau zeci de mii de persoane care vor rămâne fără loc de muncă gradual până în 2030 să aibă un loc de muncă durabil şi bine plătit creat printr-o investiţie finanţată în cadrul programului“.

Programul finanţează inclusiv producţie, dar nu se rezumă la această activitate, ci finanţează activităţi precum logistică, servicii medicale, structuri de cazare şi altele. Ana-Maria Icătoiu crede că autorităţile din România trebuie să se uite mai mult şi înspre exemple de bune practici din alte ţări.

„Cred că foarte utile în acest moment ar fi schimburile de bune practice cu regiuni similare din Polonia, Germania, Irlanda, Belgia, e o listă întreagă de ţări beneficiare pe fondul tranziţiei juste din Europa“.

Ea arată spre regiunea Ruhr din Germania, care poate funcţiona ca un exemplu de bune practici, întrucât regiunea a trecut deja printr-o serie de programe de tranziţie.

„Acolo sunt în jur de 10-11 oraşe mai mititele oarecum înlănţuite care au trecut acum ceva timp prin Tranziţie Justă. Acolo autorităţile publice locale împreună cu guvernul federal şi cu ceilalţi stakeholder relevanţi, de la mediu universitar, mediu privat, societate civilă, s-au aşezat la masa şi au stabilit că fiecare oraş va avea o anumită direcţie, un anumit domeniu asupra căruia se va concentra cu finanţările în viitor, în aşa fel încât să nu se concureze între ele şi să aibă o logică“.

Astfel, unele oraşe din regiunea Ruhr au devenit destinaţii turistice, altele au devenit hub-uri logistice, în timp ce altele au mers spre tehnologii înalte şi spre parcuri tehnologice.

Şi în România ar fi nevoie de o viziune integrată, care să dea o direcţie clară atât banilor din Programul Tranziţie Justă, dar şi altor programe, precum cele regionale, sau investiţiilor realizate la nivelul autorităţilor publice. Într-adevăr, fiecare judeţ şi-a ales o activitate pe care o punctează mai bine, dar încă lipseşte integrarea la nivel de strategie cu alte programe de finanţare.

„De exemplu, UAT-urile primesc finanţări pentru infrastructură de acces pentru turişti. IMM-urile primesc bani pentru a construe structuri de cazare, elemente de petrecere a timpului liber, dar nu s-a gândit un ecosistem complet care să includă şi fermierii din zonă, că dacă fac o cazare turistul meu nu vrea să-şi caute singur unde să mănânce“.

Chiar dacă depunerile au început, programul ar trebui să ajungă la final din punctul de vedere al implementării proiectelor abia peste cinci ani, ceea ce lasă loc pentru o abordare strategică din partea autorităţilor.

„Mai avem cinci ani până se termină programul, e abia prima strigare. Trebuie făcută o analiză foarte coerentă să vedem ce s-a depus, cum s-a depus, să vedem cum merg în primele 12-18 luni implementările pe aplicaţiile care vor fi fost deja aprobate. (…) Trebuie reaşezate lucrurile şi trebuie să vedem ce au făcut alţii în aşa fel încât să facem mai bine, mai repede şi să evităm greşeli făcute poate de alte regiuni din alte ţări“.