ZF IT Generation. Mihai Tătăran, CEO, Avaelgo: Foartă multe lume face AI de dragul de a-l face, cu aşteptări nerealiste, dar se discută şi proiecte serioase, de impact. O instituţie centrală a statului testează un asistent cu AI care să ajute la completarea formularelor pe site

♦ „Noi, ca ţară care nu are o abundenţă de capital să inventeze tehnologii noi, suntem de data asta foarte bine poziţionaţi pentru că avem un capital uman destul de bine calificat şi rodat în proiecte complexe în afară. Trebuie să jucăm corect cartea AI, să ne folosim de tehnologia Microsoft sau Google într-un mod foarte deştept pentru a dezvolta produse şi servicii noi“.

Piaţa din România este marcată de o adevărată efervescenţă în zona proiectelor bazate pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI), ceea ce înseamnă că pe lângă implementări care într-adevăr generează rezultate sau teste reale privind impactul AI în mediul de business şi chiar de stat, există şi multe proiecte despre care se vorbeşte mult dar de fapt sunt doar iniţiative de marketing care nu au finalitate în business.

„Încă, într-adevăr, este foarte multă efervescenţă şi foarte multă lume face AI de dragul de a-l face, creând aşteptări nerealiste care duc la nişte decizii inverse, da, de a nu mai investi în AI. Se întâmplă şi asta. Dar cred că aşa e natural în faza în care suntem“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Tătăran, CEO al Avaelgo, un furnizor de soluţii IT din Timişoara, care a devenit recent parte a IPS Solutions, un grup software cu sediul central în Liechtenstein. Avaelgo este şi unul dintre partenerii importanţi pe plan local ai gigantului american Microsoft.

Pe fondul schimbărilor din piaţa de IT, respectiv o reducere a numărului de proiecte / clienţi de outsourcing, compania s-a reorientat către proiecte pentru clienţi finali şi chiar dezvoltarea de produse, folosindu-se inclusiv de instrumente bazate pe inteligenţa artificială, pentru a avea intern o eficienţă mai bună. „Noi de exemplu am ieşit din contractele de outsourcing, nu că ne-am dorit noi, ci pentru că s-au terminat nişte bugete la clienţi într-un mod foarte neaşteptat, acum un an şi jumătate. A fost o lovitură bruscă pentru noi, dar tot răul a fost spre bine pentru că am fost nevoiţi să ne reorientăm şi într-adevăr acum facem lucruri cu valoare adăugată mai mare. La anul sper să şi capitalizăm din asta, pentru că deocamdată n-am reuşit să facem mai mulţi bani din asta, datorită faptului că noi trebuie să ne reajustăm nişte metode de lucru. Folosim şi unelte de asistenţă bazată pe inteligenţă artificială, am devenit un pic mai eficienţi, am devenit un pic mai buni şi datorită acestei schimbări de paradigmă, de a nu mai face outsourcing, ci de a face proiecte pentru clientul final“.

După o vizită la Redmond, în SUA, la sediul central al Microsoft, Mihai Tătăran spune că s-a convins că lucrurile vor fi schimbate de AI mai rapid decât anticipase. „Anvergura schimbărilor este mult mai mare decât îmi imaginasem. Am venit acasă în primăvară şi le-am zis colegilor: oameni buni, trebuie să ne mişcăm rapid. (...) Astfel că noi am făcut o pivotare către inteligenţă artificială la modul foarte serios“.

Decizia a fost luată în contextul în care AI evoluează foarte rapid şi nu există motive să credem că lucrurile se vor schimba, a adăugat Tătăran.

„Evoluţia este o îmbunătăţire de 1.000 de ori o dată la 2-3 ani, adică nivelul de eficienţă a unor modele de tip LLM este de 1.000 de ori mai mare o dată la 2 ani, ceea înseamnă că peste 4 ani este de 1 milion de ori mai mare Despre asta vorbim, de ceva de genul ăsta. Sunt nişte estimări, dar în ultimii patru ani s-au întâmplat şi nu ai niciun motiv să crezi că va decelera treaba asta în următorii 2-3-4 ani. Deci e o revoluţie clar“.

Compania a fost deja implicată în şase proiecte cu o componentă legată de AI din luna aprilie până în prezent. Unul dintre testele cu AI este derulat împreună cu o instituţie publică cenbtrală, care interacţionează cu mulţi utilizatori, a povestit Mihai Tătăran. El nu a menţionat numele instituţiei invocând acordurile de confidenţialitate semnate.

„O instituţie a statului român, cu care destul de multă lume interacţionează să facă diverse lucruri, derulează asemenea proiecte. Primul proiect este legat de a oferi asistenţă celor care caută informaţii, şi care întreabă lucruri de genul cum fac asta, care sunt paşii pentru a obţine ceva etc. Este o sarcină destul de complexă, e nevoie de asistenţă specializată de multe ori. Şi aici am implementat un pilot privat deocamdată în a asista utilizatorul să înţeleagă ce trebuie să facă. Celălalt scenariu implementat tot cu această instituţie este de a asista utilizatorul, cetăţeanul până la urmă, să completeze un formular destul de complex. Şi asistentul acesta practic îţi permite să faci un click pe chenarul respectiv din formular şi să întrebi, ok, ce informaţie trebuie să pun aici? Şi asistentul îţi răspunde ca şi cum ar fi un om, ca şi cum ar fi persoana de la ghişeu, cu o precizie destul de bună“.

Crearea acestor asistenţi este posibilă odată cu apariţia AI-ului generativ, a explicat Mihai Tătăran. „Gândiţi-vă că interfeţele calculatorului au fost gândite de ingineri pentru ingineri  Softurile pe care le ştim noi au tabele, au grafice, au formulare în care tu trebuie să introduci date precise. Generative AI practic deschide interfaţa cu calculatorul către oricine care nu gândeşte neapărat în termenii inginereşti.  Tu dacă îi dai unui om un formular de la o instituţie publică, pentru a obţine ceva, pentru a înscrie ceva, acesta de multe ori nu înţelege ce date trebuie să completeze şi se blochează. Deşi dacă o iei sistematic şi ai răbdare şi citeşti instrucţiunile e clar. Dar oamenii nu funcţionează aşa. Oamenii funcţionează mult mai bine spunând - ok, zi-mi ce trebuie să pun aici.  Aşa funcţionăm noi oamenii. Şi atunci AI-ul generativ  deschide astfel de oportunităţi“.

Industria locală de IT dar şi România ca ţară ar trebui să profite de noile tehnologii puse la duispoziţie de giganţii din tech pentru a construi noi produse şi servicii, folosindu-se de forţa de muncă educată disponibilă, consideră Mihai Tătăran. „Eu cred că noi, ca ţară care nu avem o abundenţă de capital să inventăm tehnologii noi, de data asta suntem foarte bine poziţionaţi pentru că avem un capital uman  destul de bine calificat şi rodat în proiecte complexe în afară.

Noi trebuie să jucăm corect cartea asta. Că asta vine la 100 de ani, poate mult mai rar un moment de genul ăsta.  Nu cred că noi ar trebui să ne punem problema să concurăm cu Microsoft sau cu OpenAI sau cu Google. Trebuie să-i lăsăm pe ei să-şi facă treaba lor că ei investesc sute de miliarde, ăsta e ordinul de mărime, sute de miliarde la câţiva ani, şi noi să folosim tehnologia lor într-un mod foarte deştept în a dezvolta produse şi servicii noi.“