Green Revolution, ONG de mediu care a pus bazele sistemului de închiriere de biciclete I’Velo în Bu­cureşti, va extinde proiectul în Timi­şoa­ra în următoarele săptămâni. Orga­ni­zaţia a înfiinţat în 2009 pro­iectul de bike-sharing I’Velo, cu ideea de a reacomoda omul cu bicicleta.

„Am ajuns să mer­gem la mare înainte de 1 mai“, spunea, la începutul lu­nii aprilie, Elena, o bucu­reşteancă ce tocmai se pregătea să-şi facă bagajele pentru un weekend pe litoral, încurajată de prognozele optimiste, care promiteau că temperaturile vor urca spre 30 de grade.

R-Create, o soluţie gândită de două antreprenoare pentru a eli­mina ambalajele inutile pe care le presu­pu­ne comer­ţul online, a ajuns până acum la câteva zeci de colaboratori şi mii de clienţi, iar următorul pas pe care Adina Humă şi Linda Vasi­lescu vor să-l facă este să pună totul sub forma unui sistem garanţie-retur­nare, ase­mă­nător celui referitor la ambalajele de băuturi.

ALPAB – Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti – a transplantat nouă copaci de pe bulevardul Ghencea din Bucureşti pentru a realiza lucrările de extindere a străzii. În vreme ce unii locuitori din zonă au înţeles necesitatea acestei măsuri, alţii sunt de părere că bulevardul arată acum mai rău fără copaci şi că aceştia ar trebui înlocuiţi.

Aproape 3.000 de echipa­mente RVM (reverse vending machines), care preiau ambalajele de băuturi din cadrul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), sunt funcţionale în marile reţele de magazine din România, arată datele furnizate de retaileri şi de furnizori şi centralizate de Ziarul Financiar. RVM Systems, Tomra şi Envipco sunt principalii producători de la care provin echipamentele regăsite în supermarketuri şi hipermarketuri.

Reciclarea nu e la fel pentru toţi. Acolo unde unora le este simplu, pentru alţii e complicat. Acolo unde unii văd plasticul ca pe un dezastru, alţii înţeleg că e indispensabil şi caută să fie responsabili cu deşeurile.

Delia Radziuk şi soţul ei au ajuns în urmă cu câţiva ani la concluzia că generau prea multe deşeuri în viaţa lor cotidiană, motiv pentru care au început să caute produse sustenabile, cu mai puţine ambalaje inutile, fabri­cate din ingrediente naturale, cu impact mai mic asupra mediului. Cu această documentare făcută pe cont propriu, au luat decizia de a deschide un magazin online zero waste, adică din oferta căruia fac parte produse precum cele către care s-au orientat ei.

Unele companii de salubritate au început să-şi informeze clienţii că deşeurile biodegradabile trebuie colectate şi predate separat începând din acest an. Punctul de pornire este o prevedere legală care impunea organizarea în acest sens până la finalul anului trecut, astfel încât acum deja să fie totul funcţional.

Propark – Fundaţia pentru Arii Protejate, un ONG de mediu din Braşov, a adunat peste 2.500 de elevi într-un proiect educativ având ca temă implicarea tinerilor în problemele legate de mediu. Proiectul cu numele „Activăm viitori lideri pentru protecţia naturii“ a debutat cu o caravană educativă în 16 licee din nouă localităţi din judeţele Braşov, Arad, Hunedoara, Vrancea, Gorj şi din Bucureşti.

J. T. Grup, o companie din Tulcea care se ocupă cu colectarea deşeurilor, a creat o linie de producţie de betoane din deşeuri rezultate din construcţii, beneficiind de fonduri europene, prin programul Regio 2014-2020. Din valoarea totală a proiectului de 40,3 mi­lioane de lei, ajutorul financiar nerambursabil a fost de 20,5 milioane de lei, restul repre­zentând contribuţia companiei.

Nevoia orientării către mate­rii prime sustenabile, o tendinţă regă­sită la nivel mondial, l-a determinat pe Mădălin Gheorghe, unul dintre fonda­torii studioului de design Drag and Drop, să experimenteze noi modali­tăţi de a obţine materiale, unele având la bază reziduuri precum zaţul de ca­fea şi cojile de ouă, pe lângă cele con­ven­ţionale.