♦ Principalul driver al inflaţiei îl constituie, conform rapoartelor BNR şi datelor de la Statistică, bunurile nealimentare şi serviciile. Cu alte cuvinte, populaţia cumpără mai multe bunuri nealimentare şi servicii decât anul trecut, atât ca volum, cât şi ca valoare, ceea ce face ca preţurile pentru acestea să urce ♦ În aceeaşi vreme, dobânzile sunt la maximul ultimilor ani.
Inflaţia, creşterea generalizată a preţurilor, se poate majora din mai multe cauze, fie ele monetare, fiscale sau care ţin de cerere şi ofertă. Cu dobânzile peste inflaţie deja de două luni, creşterea preţurilor rămâne încă sus şi România a avut în martie în continuare cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, triplă faţă de media statelor membre ale UE. De ce nu cedează inflaţia în România, în vreme ce în alte state europene creşterea preţurilor a ajuns aproape spre zero, iar inflaţia medie din UE este de manual?
Este o chestiune de cerere, care vine mai ales din creşterea veniturilor reale, reiese din graficele prezentate de reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), dar inflaţia vine şi pe fondul modificărilor fiscale de la începutul anului, costuri pe care companiile au încercat să le transfere în preţuri.
Instrumentul BNR în lupta cu inflaţia este politica monetară, cu arma principală rata dobânzii cheie. În acest moment, dobânda cheie în România este la 7%, în vreme ce inflaţia este sub acest indicator. Cu toate acestea, deşi, conform teoriei economice, inflaţia ar trebui să scadă ca urmare a scăderii creditării, deci şi a consumului, creşterea preţurilor a accelerat în ianuarie 2024, iar în următoarele luni a scăzut, dar foarte puţin.
