Datoria publică externă a României a crescut în primele patru luni din 2024 cu 4,9 miliarde de euro, până la 81,8 miliarde de euro

Datoria externă totală (publică şi privată) a crescut de la 124 de miliarde de euro în decembrie trecut la 127,5 miliarde de euro în aprilie, potrivit datelor BNR publicate ieri.

Situaţia acestei datorii stă aşa: firmele străine îşi împrumută sucursale din România care, într-un termen convenit, îşi rambursează datoria. Şi statul face la fel, pentru că nici statul nu poate rata plata unui credit ajuns la maturitate, dacă nu vrea să se facă de râs şi să suporte consecinţele unui astfel de gest. Şi atunci statul, care nu vinde nimic, deci nu are multe de încasat în afară de impozite, adaugă datorie peste datorie.

Deocamdată datoria publică (externă şi internă) este la 52% din PIB, iar economiştii, care se uită la datoria Italiei sau la cea a Greciei, spun că România e „mişto“, cu o datorie de puţin peste 50% din PIB.

Ceea ce ar trebui analizat mai bine de economişti e că datoria publică, internă sau externă, nu are importanţă, a crescut de la 35,1% din PIB în 2019, la 52,4% din PIB în februarie 2024 (ultimele date), adică un plus, în doar cinci ani, de 17,3 procente PIB (468 miliarde de lei, 93 mld. euro). Aşadar, nu datoria ca procent din PIB este îngrijorătoare azi, ci ritmul în care ea creşte. Dacă în calculele BNR „totalul“ pare mai bun, e pentru că companiile private s-au împrumutat mai puţin sau au rambursat mai mult din datorie. Aşa că, pe total, datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-aprilie 2024 cu 1,8 miliarde euro faţă de nivelul din 31 decembrie 2023, până la 171,8 miliarde euro.

Datele arată aşa pentru că datoriile private au scăzut, dar cele ale statului au crescut cu aproape 5 mld. euro. Datoria externă a administraţiei publice a ajuns la 81,8 miliarde euro, cu 4,89 miliarde euro peste cea din decembrie trecut.