Prezenţă mare la vot în Franţa. Alegerile ar putea aduce extrema dreaptă la putere

Alegătorii francezi s-au prezentat duminică la urne în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea duce la formarea primului guvern de extremă-dreapta al ţării de la cel de-Al Doilea Război Mondial, o potenţială schimbare radicală în inima Uniunii Europene.

Preşedintele Emmanuel Macron a uimit ţara când a convocat votul după ce alianţa sa de centru a fost zdrobită în alegerile europene din această lună de Raliul Naţional (RN) al lui Marine Le Pen. Partidul ei eurosceptic şi antiimigraţie a fost multă vreme un paria, dar acum este mai aproape de putere decât a fost vreodată, menţionează Reuters.

În Hénin-Beaumont, un oraş din circumscripţia electorală a lui Le Pen din nordul Franţei, unde aceasta ar putea fi realeasă în primul tur, Denis Ledieu, în vârstă de 67 de ani, a declarat că oamenii suferă din cauza dezindustrializării pe termen lung a regiunii.

„Deci, dacă (RN) le promite lucruri, atunci de ce nu? Cred că vor să încerce", a spus el.

În Garches, un orăşel de lângă Paris, o femeie a strigat „Este ruşinos, este ruşinos" în timp ce Bardella sosea pentru a-şi exprima votul.

De cealaltă parte a Parisului, în oraşul Meaux, Mylène Diop, în vârstă de 51 de ani, a declarat că a votat pentru Noul Front Popular, o coaliţie de stânga formată în grabă, care s-a clasat pe locul al doilea. Ea a declarat că a fost „cea mai importantă alegere" din viaţa sa.

„RN este la porţile puterii şi vedeţi agresivitatea oamenilor şi discursul rasist care a fost dezlănţuit", a spus ea.

Dacă RN obţine majoritatea absolută, diplomaţia franceză s-ar putea îndrepta spre o perioadă de turbulenţe fără precedent: cu Macron - care a declarat că îşi va continua mandatul prezidenţial până la sfârşitul mandatului său, în 2027 - şi Bardella înghesuindu-se pentru dreptul de a vorbi în numele Franţei.

Franţa a avut trei perioade de „coabitare" - când preşedintele şi guvernul provin din tabere politice opuse - în istoria sa postbelică, dar niciuna cu viziuni asupra lumii atât de radical divergente în competiţie la vârful statului.

O victorie clară a RN ar aduce, de asemenea, incertitudine cu privire la poziţia Franţei faţă de războiul Rusia-Ucraina. Le Pen are o istorie de sentimente pro-ruseşti şi, în timp ce partidul spune acum că va ajuta Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruşi, acesta a stabilit, de asemenea, „linii roşii”, cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acţiune.

Sondajele de opinie au sugerat că RN are un avans confortabil de 33%-36% din votul popular, cu Noul Front Popular pe locul al doilea cu 28%-31% şi alianţa centristă a lui Macron pe locul al treilea cu 20%-23%.

Noul Front Popular include o gamă largă de partide, de la centru-stânga moderată până la partidul de stânga dură, eurosceptic şi anti-NATO France Unbowed, condus de unul dintre cei mai vitriolici adversari ai lui Macron, Jean-Luc Melenchon.

Timp de decenii, pe măsură ce RN câştiga popularitate, alegătorii şi partidele şi-au unit forţele pentru a-l împiedica să câştige puterea, dar acest lucru s-ar putea să nu mai fie valabil de data aceasta.