Europa a votat, extrema dreaptă câştigă teren

♦ În Franţa, rezultatele alegerilor europarlamentare au făcut vâlvă şi au dus la dizolvarea parlamentului ♦ În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a ocupat locul al doilea la europarlamentare, cu 16,5% dintre voturi, în creştere de la 11% acum cinci ani ♦ În Belgia, premierul Alexander De Croo şi-a anunţat demisia după rezultatul alegerilor europarlamentare ♦ România îi trimite în Parlamentul European, printre alţii, pe Diana Şoşoacă şi Luis Lazarus.

Alegerile europarlamentare au avut loc în toate statele membre UE la finalul săptămânii trecute, iar primele rezultate ale alegerilor arată că partidele populiste şi de extremă dreapta ar putea avea un rol mai important în elaborarea politicilor europene în următorii cinci ani, scrie presa internaţională.

Rezultatele alegerilor europarla­men­tare au făcut vâlvă în Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a luat decizia de a dizolva parlamentul şi de a convoca alegeri parlamentare anticipate, după ce alianţa sa centristă a fost învinsă de mişcarea de extremă dreapta a Marinei Le Pen, conform Financial Times. Până luni dimineaţă, Rassemblement National (RN) obţinuse 31,4% din voturi, faţă de 14,6% pentru alianţa centristă a preşedintelui francez.

În Germania, toate cele trei partide din coaliţia cancelarului german Olaf Scholz au suferit pierderi în alegerile europar­lamentare, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a înregistrat un avans puternic.  Conservatorii (CDU) s-au clasat pe primul loc, cu 29,5% dintre voturi, în timp ce AfD a ocupat locul al doilea cu 16,5%, în creştere de la 11% acum cinci ani.

Belgia se duce şi ea spre dreapta extremă, dar cu paşi mai lenţi. Partidul separatist de extremă-dreapta Vlaams Belang a obţinut duminică 21% din voturi, dar nu a reuşit să-i depăşească pe conservatorii de la Noua Alianţă Flamandă (N-VA), care a obţinut circa 25% din voturile flamanzilor.

În urma acestor rezultate, premierul belgian Alexander De Croo, membru al partidului liberal flamand Open Vld, şi-a anunţat demisia.

De asemenea, în Luxemburg, Partidul Reformist al Alternativei Democratice (ADR), formaţiune politică de extremă dreapta, a intrat pentru prima dată în Parla­mentul European după ce a obţinut aproape 12% din voturi la alegerile europene.

Partidele populiste sau de extremă-dreapta fac parte din coaliţii de guvernământ şi în Suedia sau Finlanda.

În curând, acelaşi lucru se va întâmpla în Olanda, unde Partidul Libertăţii, condus de Geert Wilders a obţinut şase mandate în Parlamentul European. 

Ce rezultate au partidele din România la europarlamentare:

► Ultimele date de la Biroul Electoral Central arată că, după numărarea a peste 97% din voturi, alianţa PSD-PNL este pe primul loc la numărul de candidaţi aleşi pentru europarlamentare, după ce a obţinut 49,35% dintre voturile românilor.

► Tendinţa de evoluţie a partidelor extremiste este vizibilă şi pe plan local, având în vedere că AUR este pe a doua poziţie în preferinţele românilor pentru Parlamentul European, cu 14,92% dintre voturi. Pe a treia poziţie a fost Alianţa Dreapta Unită, la mare distanţă de AUR, cu 8,4% dintre voturi.

► Aşadar, România trimite 33 de europarlamentari la Bruxelles, dintre care 19 de la PSD-PNL, şase de la AUR, trei de la Alianţa Dreapta Unită, câte doi de la UDMR şi SOS, precum şi Nicu Ştefănuţă, candidat independent.

► Pe lista europarlamentarilor trimişi de PSD-PNL la Bruxelles se numără şi Mihai Tudose, Rareş Bogdan, Gabriela Firea, laudiu Manda, Adina Vălean, Victor Negrescu, Vasile Dîncu,, Maria Grapini, Roxana Mânzatu, Virgil Popescu şi alţii.

► AUR îi trimite în Parlamentul European pe Cristian Terheş, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu, Adrian George Axinia şi Şerban Dimitrie Sturdza. Din partea Alianţei Dreapta Unită vor merge la Bruxelles Dan Barna, Vlad Voiculescu şi Eugen Tomac.

► De asemenea, România îi trimite în Parlamentul European şi pe Diana Şoşoacă şi Luis Lazarus, din partea SOS.

ramona.cornea@zf.ro