În doar patru luni din an, cheltuielile bugetului cu dobânzile au fost de 13,8 mld. lei, de patru ori mai mari decât în primele patru luni din 2015

♦ Bugetul consolidat a plătit, în primele patru luni din an, dobânzi la credite de 13,8 miliarde de lei, la o datorie publică ajunsă la 52% din PIB ♦ Dacă această creştere ar fi lineară (nu este mereu pentru că depinde de creditele ajunse la maturitate) bugetul va plăti, până la final de an, 41 de miliarde de lei (8,2 mld. euro) doar dobânzi la credite. Iar acestea sunt credite pentru consum pentru că, cu venituri fiscale de 27% din PIB, Finanţele nu pot acoperi cheltuielile rigide (salarii, pensii, educaţie, sănătate).

În primele patru luni din an, cheltuielile cu dobânzile de 13,8 mld lei au fost cu 1,1 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent  În 2023, cheltuielile cu dobânzile la credite au fost de 30,6 mld. lei, adică 1,9% din PIB sau 5% din toate veniturile bugetului consolidat. Anul acesta, doar pe primele patru luni, astfel de  cheltuieli au fost de 13,8 mld.lei şi, dacă vor sări de 40 mld. lei în decembrie, asta înseamnă o treime peste cele de anul trecut. Cum creşterea economică nu se arată spectaculoasă (industria scade de câţiva ani, construcţiile suferă şi ele) şi, în plus, anul electoral nu lasă loc pentru nicio constrângere bugetară, datoria publică va creşte şi dobânzile plătite la credite, odată cu ea.

Datoria publică a ajuns la 52% din PIB, dar clasa politică se mângâie cu ideea că alte ţări, Germania de pildă, ca să nu vorbim de Italia, au datorii mult mai mari. Doar că, ce nu se discută la Bucureşti, este că Germania sau Italia sunt economii care-şi socotesc PIB-ul în mii de miliarde de euro, iar PIB-ul de 300 mld. euro al României poate fi egal, în cel mai bun caz, cu cel al unui land mai sărăcuţ al Germaniei sau cu cel al unei regiuni italiene.

Şi, peste astea, România se împrumută foarte scump, la un randament (spre 7%) pe care nici Germania, nici Italia şi nicio altă ţară din UE, nu l-ar accepta. Şi încă un lucru care nu se spune la Bucureşti: Germania a avut o datorie mare în trecut, a sărit chiar şi de 80% din PIB. Dar s-a împrumutat ca să poată integra Germania de Est pentru care a cheltuit în jur de 2.000 de miliarde de euro. A cheltuit, aşadar, banii pentru dezvoltare, nu pentru consum. Dar, cu vremea, datorită austerităţii şi a unei creşteri economice favorabile, datoria Germaniei, ca pondere în PIB, a ajuns la sub 60% (limita Tratatului de la Maastricht). Până şi FMI a ajuns să se roage de Germania să cheltuiască mai mult, dar Germania strânge baierele pungii şi nu vrea – nu a vrut nici cancelarul de dreapta, Merkel, nu vrea nici cancelarul de stanga, Scholz, pentru că ei au ştiut că este greu să pilotezi o ţară care depinde de alţii.

În România, doar într-o singură lună (februarie faţă de ianuarie), datoria publică a crescut cu 2,5% din PIB adică cu 29 mld.lei. Poate Finanţele au găsit o fereastă favorabilă pentru împrumuturi în februarie dar, favorabilă sau nu, suma s-a adăugat la datoria publică ajunsă la 841 mld lei (168 mld. euro).