Sorin Pâslaru, ZF: Cu ce vrea România să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD, cu Romaero şi Damen Mangalia spre drumul falimentului?

Cererea de insolvenţă pentru şantierul naval Damen Mangalia, care în cei mai buni ai săi, 2015-2016, ajunsese la afaceri de 400 mil. euro şi 2.500 de angajaţi, trimite o undă de şoc pentru întreaga industrie românească.

 Nu era suficientă intrarea în insolvenţă a Romaero, un jucător fanion la timpul său în industria aeronautică, cu afaceri de 15 mil. euro şi 600 de angajaţi.

 Ce se întâmplă într-o economie unde cad pe rând constructori de nave şi de avioane?

 Aparent, PIB-ul este la cel mai înalt nivel din istorie, PIB per capita în Bucureşti şi marile centre precum Iaşi, Cluj sau Timişoara bate PIB-ul mediu al UE. Dar pot câteva mall-uri şi clădiri de birouri să construiască o economie?

 Oriunde există o unitate de producţie care are piaţă şi istoric din punct de vedere tehnologic, ar trebui ţinut cu dinţii de ea.

 Nu se vede că la cel mai înalt nivel există preocupare şi iniţiativă pentru a readuce Romaero sau Damen Mangalia pe linia de plutire. Mai nou, România vrea să intre în clubul celor mai industrializate ţări ale lumii, OECD. Cu ce intră, cu producători de nave în faliment?

 Ce o să se întâmple la Mangalia? O să plece pur şi simplu muncitorii în Norvegia, cum au plecat alte milioane să lucreze în Italia sau Spania. Construcţia de nave, de avioane sau de componente pentru avioane, de automobile – sunt sectoare strategice pe care orice economie care vrea valoare adăugată le protejează şi caută soluţii de supravieţuire şi dezvoltare. Nu mai vorbim de tractoare, semănătoare, tramvaie sau autobuze.

 În cazul fabricii de automobile de la Craiova, care a avut un destin asemănător până la un punct cu şantierul de la Mangalia, fiind tot la sud-coreenii de la Daewoo, au fost găsite soluţii prin intrarea americanilor de la Ford.

 Era de aşteptat ca preluarea de către olandezii de la Damen să dea o perspectivă pe termen lung celui mai mare angajator din sudul judeţului Constanţa, însă ceva s-a întâmplat.

 Fie că au fost nemulţumiţi de faptul că au trebuit să accepte doar 49% din acţiuni, fie piaţa s-a întors după pandemie şi a scăzut cererea, cert este că olandezii au decis că nu mai vor să continue să bage bani. Şantierul a declarat pierderi anuale de peste 100 milioane de lei în fiecare an de când a fost preluat de Damen, în 2018.

 De fapt, pierdea masiv şi sub Daewoo, aproape 500 mil. lei pe an, la afaceri de peste 2 mld. lei în anii 2015-2016.

 Şantierul Damen de la Galaţi, unde olandezii au construit o adevărată comunitate şi au creat un ecosistem de firme furnizoare, are veniturile în scădere drastică în 2022, la 220 mil. lei, faţă de 500 mil. lei în 2021 şi chiar 800 mil. lei în 2020. 

 Industria românească traversează de fapt una din cele mai dificile perioade, cu scădere de 3-4% în 2022 şi în 2023. Scăderea continuă şi pe primul trimestru din 2024. Ca urmare, a ajuns la o pondere de doar 19% din PIB, minim istoric.

 Cu toată dificultatea trecerii la o economie deschisă, unde comenzile nu mai sunt asigurate cum era înainte de ’89, industria a reuşit să păstreze centre strategice şi să le dea o viaţă nouă prin atragere de investitori străini.

 Iar axa industrială este cea care de fapt ţine o ţară în picioare. Abia când îţi pleacă un gigant precum Damen, cu afaceri de 2,5 mld. euro în 2022 şi 12.500 de angajaţi, începi să te întrebi: ce pui în loc?

 Ar trebui să pui în loc, în consiliile de administraţie şi la conducerea unor companii precum Romaero sau Şantierul Naval Mangalia oameni competenţi, experimentaţi, umblaţi pe la şantiere navale din România şi străinătate, care să ofere o perspectivă.

 România are competenţă istorică în construcţia de nave. Nu venim de nicăieri.

 „Ocean of possibilites. Building ships since 1927”, scrie când deschizi site-ul Damen. Iată, aproape 100 de ani de construcţii de nave. Însă tot olandezii afirmă într-un comunicat din august 2023 că au sărbătorit la Galaţi 130 de ani de la înfiinţarea şantierului, în 1893.  Iată că gălăţenii au fost înaintea olandezilor la construcţii de nave.

 Reprezentanţii guvernului tocmai au fost în Coreea de Sud, în Emiratele Arabe şi în Turcia. Situaţia de la Mangalia nu este nouă. Au discutat cu vreun investitor? Au vreo soluţie? Sau gândul lor este numai la salariile bugetarilor?