♦ Ne-am dori să vedem o activitate de creditare mai intensă, intermediere financiară, aceasta ar fi cea mai mare provocare pentru că intermedierea financiară, creditul raportat la PIB este de numai 20,2% ♦ În România acest raport este undeva la 25-27% din PIB, iar media UE este de aproape 90% ♦ Îngustimea pieţei financiare în general, accesul limitat la finanţare, creditul neguvernamental raportat la PIB, pe partea aceasta de forţă de muncă, capital, adică componentele principale ale potenţialului de creştere economică, aici sunt provocări.
Republica Moldova a ajuns la o rată a dobânzii de politică monetară de 4,25%, în condiţiile în care inflaţia a coborât la 4,2%. Comparativ, în perioada 2022-2023 nivelul dobânzii de politică monetară era de 20%, iar inflaţia depăşise 30%, a spus Anca Dragu, guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova (BNM), în cadrul emisiunii de business ZF Live.
„Inflaţia a scăzut până la 4,2% în decembrie 2023, după ce am avut din păcate în octombrie 2022 undeva un vârf de inflaţie, la 33-34%. Ca atare, reducerea aceasta a inflaţiei până la sub 5% ne-a permis ca în şedinţa de Comitet executiv de politică monetară să reducem rata de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale de la 4,75%, la 4,25% pe an. Au fost reduceri graduale, mai ales în a doua jumătate a anului trecut, după ce au fost creşteri până la peste 20% în 2022-2023. Dar cu această reducere a ratei dobânzii ne aşteptăm să vedem şi reducerea costurilor şi să transmitem mesajul corect către piaţă, că înţelegem direcţia, că estimăm o inflaţie pentru 2024 care să se păstreze în acest interval de 4-5% şi în general vedem presiuni inflaţioniste destul de scăzute“, a explicat ea.
În ceea ce priveşte cursul de schimb, Anca Dragu spune că în piaţă cursul este aproximativ 1 la 4 (adica 1 leu românesc reprezintă circa 4 lei moldoveneşti - n.red.), iar trendul este de apreciere, cel puţin în ultima perioadă. „Pentru dolar avem în 2023 un curs mediu de 18,31 lei moldoveneşti/dolar - 18,68 lei moldoveneşti/dolar la sfârşit de perioadă. Am tot văzut un trend de apreciere uşoară a monedei naţionale. Au fost intrări de capital. În primul rând vedem aceste intrări în contextul războiului de la graniţă. Avem şi finanţările pe care le ia Ministerul Finanţelor pentru finanţarea datoriei publice din resurse externe. Atunci, aceste intrări de capital, finanţare plus context geopolitic, ne fac să vedem un trend de apreciere. Banca centrală a intervenit pentru a atenua fluctuaţii nedorite. Regimul de curs valutar este acela de flotare controlat, adică banca centrală poate cel mult atenua nişte intrări bruşte pentru a nu te trezi cu fluctuaţii mari de la o zi la alta, dar nu poate seta o tendinţă de evoluţie. Cursul este dat de fundamentele economice.“
