ZF Bankers Summit 2024. Bancherii văd un sistem bancar performant, stabil, cu o posibilă accentuare a consolidării în perioada următoare. Trebuie să stăm cu ochii pe energie, infrastructură, agricultură şi logistică

♦ Sistemul bancar este extrem de bine ancorat în realitatea economică a României ♦ Lichiditatea sistemului bancar este foarte mare, depozitele sunt într-o creştere fulminantă, ceea ce dovedeşte sănătatea sistemului ♦ Creditul de consum este singurul segment care a crescut în ultimul an şi jumătate şi care are o tendinţă de accelerare.

Sistemul bancar rămâne într-o notă sănătoasă sub umbra rezilienţei şi a unui nivel de solvabilitate în creştere, cu o lichiditate foarte mare stimulată de un volum al depozitelor într-o creştere fulminantă, ceea ce întăreşte soliditatea din piaţă. Creditarea a crescut într-un ritm mai redusă faţă de peste 10% în urmă cu un an, dar aşteptările sunt de îmbunătăţire în a doua parte a anului, mai ales cu perspectiva de scădere a dobânzilor, semnal care va fi dat cel mai probabil în următoarea perioadă de banca naţională, iar în ciuda unei dinamici mai mari în cazul persoanelor fizice la începutul acestui an, băncile îşi menţin concentrarea pe zona companiilor, în special pe patru zone cheie, energie, infrastructură, agricultură şi logistică. Acestea au fost câteva din concluziile primei zile a evenimentului ZF Bankers Summit 2024.

În acelaşi timp, Bogdan Neacşu, preşedinte executiv al CEC Bank şi preşedinte al ARB, a spus în cadrul conferinţei că aşteptările pentru a doua parte a acestui an sunt ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă şi a avertizat că zona de consum s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, ceea ce ar putea pune din nou presiune pe inflaţie.

„Ne aşteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenţi la parte de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflaţie. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenţi la politicile fiscale şi să încercăm să ne implicăm activ în relaţia aceasta între noi ca reprezentanţi ai sistemului bancar şi Guvern, decidenţii politici’, susţine Bogdan Neacşu.

Obiectivele principalelor bănci

Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank şi preşedinte ARB

► Din partea sistemului bancar nu mă aştept decât să îşi continue ritmul acesta de creştere. Mă aştept să ne îmbunătăţim puţin activitatea aceasta de creditare în sensul să ne apropiem la ritmul de creştere de anul trecut. Mă aştept să se continue investiţiile pornite în zona de automatizare.

► Observăm că această tendinţă de consolidare există în România de ceva timp, cam din 2010. Cu siguranţă acei acţionari, acele bănci văd o perspectivă prin a face aceste operaţiuni. Din ce am văzut până acum, operaţinile care s-au făcut au adus plusvaloare şi sistemului în sine. Observăm şi o creştere a profitabilităţii odată cu această consolidare.

► Conservatorismul îl întâlnim şi la nivelul clienţilor. Clienţii sunt mult mai precauţi, mă refer aici la persoane juridice, companii, mult mai precauţi, prudenţi în momentul în care iau decizia să investească într-un proiect sau să se împrumute pentru a realiza un proiect.

► Nu mai văd antreprenori care să se aventureze şi să dezvolte o afacere fără să citească mai mult, fără să se documenteze mai mult sau să aibă o previziune în faţă. Conservatorismul acesta vine cumva şi din ceea ce se întâmplă în economia reală, în rândul cererii de credite. Nu putem să aruncăm cu banii pe fereastră sau să creăm în mod voit businessuri care nu au rezilienţă financiară sau un viitor.

► Profitabilitatea CEC Bank este semnificativ îmbunătăţită faţă de anii anteriori. Am închis anul cu 513 mil. lei profit net. Probabil că dacă este să ne comparăm cu celelalte bănci, sigur că nu este neapărat în range-ul lor de profitabilitate, dar este semnificativ îmbunătăţit. Investiţii în zona aceasta de automatizare şi digitalizare ne preocupă foarte mult. Un nivel al lichidităţii foarte bun, net superior mediei pe sistemul bancar pentru că asta ţine şi de strategia noastră.

► Obiectivul CEC Bank a fost să ajungă în top 5 şi a ajuns în top 5, al doilea obiectiv este să ne consolidăm poziţia. Mai avem o grămadă de alţi indicatori pe care trebuie să îi îmbunătăţim pentru a fi comparabili cu băncile din top.

Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

► Am continuat să creştem, dar încercăm să creştem echilibrat. Este foarte multă lichiditate în piaţă, noi nu propunem să creştem foarte mult în zona de active totale şi pasive, atât timp cât nu avem şi foarte multe credite care să aducă un echilibru bun, care să răspundă cerinţelor de profitabilitate şi aşa mai departe.

► Ceea ce ne interesează foarte mult este că noi continuăm să creştem numărul de clienţi, continuăm să creştem şi vrem să creştem în continuare, aceasta este strategia băncii. Ne dorim chiar să accelerăm, atât timp cât piaţa ne permite. Căutăm oportunităţi cu toţii pentru că competiţia este foarte intensă.

► Am crescut de la 5% la aproape 9% cotă de piaţă în 10 ani. Dacă ne uităm la combinaţia dintre portofoliul de credite şi active ale clienţilor, suntem undeva pe la 10%. Da, este posibilă creşterea organică, dar devine din ce în ce mai greu pentru că concurenţa este din ce în ce mai acerbă.

► Nu aş spune că nu merge ceva în sistemul bancar, cred că sistemul este la un nivel extrem de solid şi de bun, ne dorim cu toţii să creştem nivelul de intermediere financiară, avem cu toţii foarte multă lichiditate şi ne dorim să avem din ce în ce mai mulţi clienţi bancabili pe care să îi adresăm.

► Ceea ce nu merge este că, în continuare, în zona persoanelor juridice avem o componentă foarte mare de companii cu capitaluri negative, chestiune care influenţează negativ. Sperăm să existe o hotărâre mai mare la nivelul aparatului administrativ încât să există măsuri care să forţeze aducerea acestor companii în zona bancabilă.

Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank

► Cred că ceea ce putem să facem noi, bancherii, este să oferim clienţilor ceea ce au nevoie la preţurile corecte şi să încercăm să fim într-un echilibru între cei patru stakeholderi, adică clientela mulţumită de produse şi preţuri, acţionarul, care să fie mulţumit de randamentul la capital pe care-l aşteaptă, angajaţii, pentru că ei muncesc, şi, nu în ultimul rând, statul.

► Ceea ce vedem este că, în termeni reali, creditul neguvernamental scade de ceva vreme, ceea ce înseamnă că fie firmele nu au capacitatea de a se împrumuta, ceea ce nu cred. Fie companiile, din cauza creşterii dobânzilor, au o problemă de a se finanţa, debt service este mai mare şi atunci încearcă să întârzie planurile de investiţie până când dobânzile vor fi în zone mai acceptabile, fie nu sunt foarte multe proiecte de investiţii.

► În momentul de faţă, pentru persoanele juridice, cererea de finanţare este destul de marginală. Ceea ce vedem în momentul de faţă este o piaţă de refinanţare. Nouă bănci din top sunt într-un joc de refinanţare pe persoane juridice, ceea ce este un lucru extraordinar pentru că beneficiarul va fi clientul.

► Nu sunt pesimist, sunt chiar optimist. Când întâlnesc investitori străini spun că în România este bine să te afli în momentul de faţă comparativ cu orice altă ţară europeană. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că nu este o piaţă vibrantă, dacă ne uităm la ultimele două trimestre.

Mihaela Lupu, CEO UniCredit Bank România

► Rezultatele băncilor au fost foarte bune în 2023 şi aşteptăm acelaşi lucru şi pentru 2024. Sistemul bancar este solid în România.

► Va fi foarte intens anul acesta pentru toate băncile care au proiecte de consolidare. E un mediu foarte concurenţial în România. Ne concentrăm să ne vedem şi de planul de creştere organică, nu putem uita de planurile strategice din afara fuziunii şi, în paralel, să finalizăm fuziunea.

► E adevărat că avem multe depozite la nivelul pietei bancare. Nu ies banii din pasivele băncilor pentru a se investi în alte produse, de capital. În ciuda economisirii mari din România, statisticile arată că averea netă a populatiei este jumătate din PIB. Ponderea este la jumătate faţă de ţările vecine. Bulgaria e la dublu faţă de acest indicator. Când ai investiţii, acei bani nu mai stau în pasivele băncilor.

► În economie, am văzut creştere pe proiecte de infrastructură. Fondurile europene substituie nevoia de credite, dar le şi instigă.

► Companiile au nişte aşteptări legate de instabilitatea fiscală. Clientul şi situaţia financiară a clientului sunt importante pentru ca el să poată absorbi creşterea taxelor.

► Economia creşte şi pe baza faptului că salariul real a crescut mult, printre cel mai mult dintre ţările vecine. Dar nu ştiu dacă va putea continua acest ritm pe termen lung. Şi unele companii aşteaptă calmarea nivelului dobânzilor.

Sergiu Oprescu, preşedinte executiv, Alpha Bank România

► Din punctul de vedere al performanţei sistemului în 2023 şi cum performează în prima perioadă din 2024, vedem o mare stabilitate a sistemului bancar din România. Este adevărat şi este o discuţie destul de lungă problema intermedierii financiare pentru că suntem în căutarea celui de-al patrulea punct de inflexiune.

► Am avut o intermediere financiară de 38-39% acum 13-14 ani, a scăzut către 27-28%, după care a început iar să crească, în ultimii doi ani a scăzut la 24%. Avem o discuţie lungă, sunt mai multe şcoli de gândire, chiar şi în interiorul sistemului bancar. O să vedem care sunt de fapt mecanismele cele mai bune pentru a asigura această creştere a intermedierii financiare.

► Din punctul nostru de vedere, sistemul bancar este extrem de bine ancorat în realitatea economică a României. Este un sistem bancar care are capacitate şi din punctul de vedere al capitalului şi din punctul de vedere al lichidităţii. Suntem pe trendul care este normal şi care este extrem de pozitiv pentru sistemul bancar din România.

► Cred că ar trebui să avem o imagine mai de ansamblu la nivelul întregii pieţe financiar bancară. Dacă ai un ritm susţinut de creştere a economisirii interne, trebuie să te uiţi să vezi dacă ai toate produsele care există şi în alte ţări mai dezvoltate decât noi din punct de vedere financiar-bancare şi să îţi dai seama dacă le-ai oferit clienţilor din România toate alternativele necesare unei economisiri inteligente şi mapate pe ideea de investiţii.

Dana Dima, vicepreşedinte BCR

► Putem să creştem în continuare fără să achiziţionăm sau să consolidăm poziţii. Există un potenţial fantastic de creştere în România. Răspunsul nostru la creşterea organică stă în transformarea digitală şi educaţia financiară. Cele două pot debloca potenţialul pieţei, pot debloca tot ce înseamnă impactul social şi economic în România.

► Avem o solvabilitate de piaţă extraordinar de bună şi cred că la 22,4% în momentul de faţă  avem un potenţial de rezilienţă sustanţial de mare la şocuri economice.

► În momentul de faţă, transformarea digitală a ajutat enorm de mult România să crească. Vorbim de incluziune financiară în mediul rural, pentru că, dacă ar fi să calculăm incluziunea financiară de 70%, vedem că ea se întâmplă cu preponderenţă în mediul urban. Datoria noastră este să ne întoarcem către cei care au nevoie de informaţia necesară şi suficientă pentru a accesa serviciile bancare şi să oferim lucrurile acestea într-un mod cât mai simplu, atât ca limbaj financiar, cât şi ca tehnologie.

► În momentul de faţă, 90% din produsele digitale de persoane fizice au ajuns să fie achziţionate digital de către clienţi - credite, asigurări, investiţii. Lucrul acesta poziţionează România undeva în top, dacă vorbim de adopţia digital, 100% fără niciun fel de hârtie.

► Depozitele cresc, dar cresc şi celelalte produse de investiţii, care se diversifică, iar acesta este un indicator de educaţie financiară pe care trebuie să-l urmărim. Numărul de clienţi în relaţia cu banca a crescut, şi creşte de la vârstă foarte mică. Importantă este diversificarea acestor economisiri.