Finanţele statului în mai 2024: De unde a venit îmbunătăţirea finanţelor publice în mai, deşi veniturile au încetinit: plata în avans a pensiilor de Paşte, la final de aprilie, a dus cheltuielile bugetului în jos

♦ Surpriza execuţiei bugetare pe luna mai este că guvernul a reuşit să îşi reducă cheltuielile bugetare cu aproape 7% faţă de mai 2023, în vreme ce avansul veniturilor a fost de 9%. Astfel, contabil, situaţia finanţelor publice s-a ameliorat în mai ♦ Analiza execuţiei bugetare relevă însă că plăţile cu pensiile s-au redus la jumătate, aceasta fiind singura cheltuială care a scăzut ♦ Explicaţia stă într-o hotărâre adoptată de guvernul Ciolacu la final de aprilie, prin care pensiile pe mai s-au plătit în avans, pentru sărbătorile de Paşte ♦ Astfel, guvernul s-a degrevat de o plată de 9 mld. lei în mai, circa 0,5% din PIB, dar care se va relua din iunie.

În rest, toate cheltuielile majore ale bugetului de stat au crescut puternic. Spre exemplu, cheltuielile cu salariile bugetarilor au un plus de 22%, când bugetarea de pe 2024 prevedea o creştere de sub 11%. Peste planurile iniţiale ale guvernului au venit şi protestele bugetarilor pentru salarii mai mari, cerinţe care, în cea mai mare măsură, au fost aprobate de guvern.

La bunuri şi servicii, guvernul a cheltuit aproape 8 mld. lei în mai, cu 19% mai mult decât în mai 2023. Or, la începutul anului, guvernul şi-a bugetat o creştere de cheltuieli cu bunuri şi servicii de numai 6%.  Cheltuielile cu dobânzile au crescut şi ele cu 27% în mai 2024 faţă de mai 2023, şi, în aceeaşi vreme, cheltuielile cu subvenţiile au crescut aproape 140% an/an.

Pe de altă parte, investiţiile de la bugetul de stat, evidenţiate în execuţia bugetară la „cheltuieli de capital“, au avansat şi ele în mai 2024, de la 3 mld. lei în luna corespunzătoare din 2023, la 3,5 mld. lei, adică un plus de 16%.

Pe fondul acestor evoluţii, cheltuielile bugetului de stat au ajuns să scadă cu aproape 7%, aceasta fiind prima lună de la începutul anului când guvernul nu cheltuie mai multe decât s-a angajat ba, dimpotrivă, cheltuie mai puţin decât anul trecut.

Dacă, însă, nu era situaţia excepţională cu plata pensiilor în avans, cheltuielile de la bugetul de stat creşteau cu 13% în mai 2024, faţă de mai 2023, peste programul bugetar.

Este, cu toate acestea, o îmbunătăţire faţă de creşterea de cheltuieli de 29% din primele patru luni din an.  Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre venituri, pentru că acestea au frânat în mai faţă de avântul pe care îl prinseseră în primele patru luni: încasările statului au crescut cu 9%, în vreme ce, la patru luni din an, creşterea de venituri era de 15%.

Guvernul a încasat mai puţin din impozit pe profit în mai 2024, faţă de mai 2023, cu 9%, acesta fiind, de altfel, şi singurul capitol mare unde s-au înregistrat scăderi ale încasărilor. Este drept însă că mai nu este o lună în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) colectează mult impozit pe profit, pentru că este la mijlocul trimestrului, iar plăţile se fac, de obicei, în ultima lună din trimestru. Cu toate acestea, scăderea de 9% vine prin comparaţie cu aceeaşi lună mai, din anul trecut

La venituri nefiscale, unde intră dividendele din profiturile companiilor de stat, veniturile din dobânzi ale Băncii Naţionale sau veniturile din închirierea patrimoniului statului au mai înregistrate performanţe sub media veniturilor: Ă7% an/an.

În rest, încasările statului au înregistrat creşteri de două cifre la TVA (Ă20%) sau la contribuţii de asigurări (Ă17%), acestea fiind primele două resurse ale majore ale bugetului statului.

Teoretic, execuţia bugetară pe luna mai arată, contabil, o îmbunătăţire a finanţelor publice, după patru luni în care, chiar dacă veniturile au crescut mai bine decât aşteptările, cheltuielile au fost complet scăpate de sub control. Practic, însă, cea mai mare îmbunătăţire a venit datorită plăţii în avans a pensiilor pe luna anterioară, astfel că, dacă s-ar fi plătit pensiile la cadenţa normală, cheltuielile bugetului nu mai scădea cu 7%, ci creşteau cu 13%.