♦ Transformarea digitală şi educaţia financiară sunt alternativa M&A-ului şi consolidării ♦ Retailul cunoaşte o competiţie intensă din partea jucătorilor externi complet digitalizaţi ♦ Depozitele cresc, dar cresc şi celelalte produse de investiţii, care se diversifică, iar acesta este un indicator de educaţie financiară care trebuie urmărit.
FINANŢAREA RETAIL
Oana Ilaş, director general adjunct, retail banking, BT
► Din perspectiva de retail spun că retailul, cel puţin în primul trimestru din 2024, merge bine, mai bine decât anul trecut aş spune. Este un segment care are foarte mult potenţial. Eu văd consolidarea
într-adevăr în România necesară în zona de retail, dar aducând foarte mult potenţial. Prin consolidare putem oferi aplicaţii sisteme mult mai peformante, însă populaţia beneficiază şi de un acces mult mai facil de la tot ce vine din extern.
► Barierele de intrare în piaţă ale jucătorilor din extern care sunt full digitalizaţi sunt mult mai reduse. Competiţia este foarte intensă în domeniul de retail şi este o dinamică extraordinară în adoptarea de noi tehnologii, introducerea de noi produse şi servicii, mixul de canale la dispoziţia clienţilor.
► Creditele în zona de retail au avut o creştere. Dacă anul trecut în primul trimestru am avut o scădere la nivel de sold al creditelor pentru populaţie, în acest prim trimestru am avut o creştere de peste 2 mld. la nivel de sold. Desigur că resursele au o creştere mai accelerată şi cu perspectivă de creştere. Dacă la credite discutăm de o creştere pe sold de 4-5% cu perspective la nivel de an, la resurse pe zona de populaţie discutăm de peste 10% ca şi perspectivă de creştere pe resursele populaţiei în conturile bancare. Aici frumuseţea este că într-adevăr avem o diversificare mai mare în alternativele pe care le are populaţia.
► Eu cred că parcursul pe care l-am avut pe zona de reglementare este unul foarte sănătos. Am trecut prin tot felul de etape în educaţia financiară, în raportarea la creditarea populaţiei, şi cred că în acest moment este aşezat destul de sănătos.
Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte BRD SocGen
► Piaţa creditelor de retail se revitalizează, trasă în sus foarte mult de creditul de consum, iar dacă ne uităm la volumele absolute, creşterea pe primele patru luni este de peste 80%, asta înseamnă că există un trend de refinanţare foarte agresiv între bănci, inclusiv la nivelul creditelor ipotecare.
► Dacă ne raportăm la aprilie 2024 vs aprilie 2023, stocul de credite creşte cu 10%, iar stocul de credite ipotecare creşte cu doar 1%.
► Istoric, în zona creditelor de consum exista acest trend de refinanţare între bănci, însă de la momentul la care dobânzile au început să crească, vedem o creştere a refinanţării, inclusiv în zona creditelor ipotecare, şi ea este validată de datele care arată înscrierile ipotecilor, unde există un procent de creştere semnificativ şi pe fondul creşterii de doar 1% a pieţei de credite ipotecare. Acest lucru ne arată că există o efervescenţă a refinanţărilor între bănci, inclusiv pe zona creditelor ipotecare.
► Un credit ipotecar stă în portofoliul băncii undeva în jur de 20 de ani, şi din această perspectivă, creditul ipotecar este o decizie importantă în angajamentul clientului pe termen lung. Asta dă posibilitatea să atragi clientul cu tot portofoliul de produse.
► Dobânda de referinţă, care este o pârghie macroeconomică în gestionarea inflaţiei, este un motiv pentru care clienţii nu se îndatorează în momentul de faţă. În plus, impredictibilitatea care există în piaţă.
► Există lichiditate foarte mare în piaţă. Vedem şi investiţii directe în titluri de stat. În afară de lichiditatea care există în bănci, există şi această componentă în afara lor, investiţiile în titluri de stat făcute direct de către piaţa de retail.
Antoaneta Curteanu, vicepreşedinte, UniCredit Bank
► Per total, retailul merge foarte bine, dar pe sub-segmente sunt dinamici diferite. Anul trecut a fost un joc al refinanţărilor, a început destul de puternic, continuă şi anul acesta pentru că băncile au oferit această dobândă fixă pe trei sau pe trei ani, care a făcut clienţii să-şi schimbe solicitarea şi să dorească o predictibilitate a ratelor mai bună.
► Într-adevăr, în zona Bucureştiului sunt doar 17.000 de apartamente în construcţie care vor fi date în folosinţă anul acesta şi aceasta este o cifră din piaţă. Oamenii au făcut vânzări, cumpărări de apartamente sau case existente şi refinanţările au avut cel mai mare volum din totalul creditelor noi raportate de noi, băncile.
► În al treilea subsegment cu altă dinamică, segmentul de micro, companiile mici cu cifra de afaceri până într-un milion de euro, constatăm dependenţa de fondurile IMM Invest şi de alte structuri de garantare care ne-au învăţat în ultimii patru - cinci ani într-un anume fel.
► Băncile şi clienţii s-au bazat foarte mult pe această schemă de garantare. Practic, este sfârşitul acestor scheme, sperăm să continue cu alte programe, la un alt nivel, cu Ministerul de Finanţe.
► Economisirea este necesară. Banii din economisire se pot diversifica în mai multe canale. nu trebuie neapărat să finanţăm. Suntem gata să finanţăm dacă sunt proiecte viabile, dacă sunt clienţi eligibili, dacă există cerere pe partea aceasta, dar altfel banii se pot duce în diverse canale unde se poate da un randament foarte bun.
Valentin Anghel, CEO & founder, AVBS Credit
► Dobânda contează foarte mult. Dobânzile fixe sunt importante pentru client. Dar încadrarea pentru un nou credit se face la dobânda variabilă, care este cam 8%. El poate accesa astfel o sumă mai mică. De aceea cred că şi creditul ipotecar nu are o creştere prea mare în prezent.
► Al doilea factor este educaţia financiară. Unii clienţi se gândesc că peste 4-5 ani IRCC ar putea fi mare. Şi stau şi aşteaptă.
► Putere de cumpărare există, se doresc credite. Sunt clienţi care au trecut de la imobile mai mici la unele mai mari, alţii care schimbă zona în care locuiesc. Incertitudinea îi ţine în loc pe unii dintre ei, dar lucrurile funcţionează în piaţă.
► Există un produs în piaţă cu dobândă fixă pe toată perioada de finanţare (BRD). Dobânda fixă fiind mai mică, atunci clienţii se pot încadra la o sumă de împrumut mai mare. Dar nu toţi clienţii ştiu acest lucru.
► Este descurajată specula din partea BNR pentru achiziţionarea mai multor imobile prin credit. Cel mai liber este la achiziţia primului imobil prin credit; la următoarele achiziţii situaţia este mai greoaie.
► Nu cred că în următorii 2-3 ani vom vedea creşteri mari la preţurile apartamentelor. Cred că situaţia este echilibrată.
Dan Niculae, managing director, Imobiliare.ro Finance
► Astăzi, dobânzile nu mai reprezintă un factor de teamă, chiar dacă gradul de îndatorare raportat la dobânda variabilă reduce din ce-şi poate permite consumatorul mediu. Acum, problema principală este legată de evoluţia ofertei şi de creşterea preţurilor. Dacă această creştere a preţurilor locuinţelor va continua, ea va reprezenta o problemă mai mare în piaţă faţă de creşterea dobânzilor.
► În T1/2024, în Bucureşti, avem minus 17% în ofertă faţă de T1/2023, în condiţiile în care Capitala este responsabilă cu aproape jumătate din numărul de locuinţe scoase la vânzare în top şase oraşe din România. Daca ne raportăm la luna mai, scăderea este de 37% an/an, şi lucrurile nu arată bine: livrările de locuinţe scad, numărul de autorizaţii scade. Există un grad de incertitudine în piaţă, mai ales din partea investitorilor care vor să vadă mai multă predictibilitate legată de politicile administrative la nivel local.
► Vedem în indicatorii pe care îi urmărim o lume de credite noi, iar coroborat cu ponderea refinanţărilor, la T1/2024 avem o creştere netă de 30% pe volume de credite noi. Asta se vede şi în tranzacţii.
► Începutul de an a fost foarte favorabil tranzacţiilor de real estate, evoluţie care a venit şi pe fondul unei perioade de aşteptare din partea clienţilor.
► Scăderea drastică a ofertei va duce la creşterea chiriilor în piaţă. Problema este că România nu este pregătită să devină o piaţă a chiriilor.
Costi Stratnic, vicepreşedinte directorat, Omniasig Vienna Insurance Group
► Apropo de creşterea chiriilor şi a chiriaşilor, noi, asigurătorii, am început să venim deja cu un produs destinat lor. Sunt foarte mulţi oameni care locuiesc în case închiriate şi care simt deja nevoia să aibă o protecţie, chiar dacă locuiesc în casa altcuiva, inclusiv pentru faptul că ar putea să facă ceva acolo ce ar putea aduce o pierdere majoră proprietăţii.
► Nu am putut să nu observ că schimbarea ce se întâmplă acum în bankassurance se potriveşte ca o mănuşă la toate aceste discuţii despre ciclicitatea diverselor produse bancare, fie că vorbim despre scăderea creditele mobiliare, despre creşterea creditelor de consum. Poate peste jumătate de an ele se vor inversa din diverse probleme sau din diverse situaţii create de autorităţi, de reguli sau de alte subiecte.
► Aş spune că diferenţa între oamenii care asigurare şi cei care sunt neasiguraţi este atât de mare, încât cred că avem nevoie să influenţăm mult mai mult. Astăzi, în continuare, avem în jur de 20% din locuinţele din România asigurate, 80% sunt neasigurate.
► În bankassurance sunt foarte multe lucruri de făcut, deja sunt multe bănci care privesc cu mai mare atenţie zona de bankassurance. O perspectivă ar fi aceea materială, şi anume că utilizarea bazei de date de clienţi ai băncii în încercarea de vinde produse de asigurare ar putea genera profituri pentru bancă. Dar eu cred că e mai profund de atât, pentru că toţi colegii se uită foarte mult în perspectivă.
FINANŢAREA CORPORATE
Laura Mihai, director executiv, CEC Bank
► Începutul de an a fost timid pe creditarea corporate, cam la jumătate faţă de 2023. Poate se vede o creştere un pic pe aprilie şi o creştere pe segmentul în valută. Sesizăm însă prudenţă la antreprenori pe zona proiectelor investiţionale de anvergură. Creşterea economică din ultima perioadă ar trebui să fie un stimul pentru apetitul la risc.
► Dar dobânzile şi contextul regional limitează acest apetit. În plus, programele guvernamentale vin cu anumite facilităţi, prin care companiile se pot finanţa cu costuri mai mici. Iar pe fonduri europene avem componenta de grant care generează o reducere semnificativă a pragului de breakeven.
► Eu consider că sunt nişte industrii vedetă la solicitarea creditelor. Construcţiile, unde companiile au problemă cu garanţiile. Cu cât proiectul e mai mare cu atât disponibilitatea antreprenorului de a face aceste garanţii e mai mică. Apoi industria agroalimentară, care a generat anul trecut şi va genera şi în 2024 cerere de credite. Apoi sectorul energetic. Nominalizez şi sectorul de real estate, unde cererea de credite ipotecare a fost foarte temperată anul trecut.
► Eu am mare încredere în segmentul antreprenorial. În urmă cu câţiva ani am avut o explozie a costurilor cu utilităţile şi companiile româneşti au gestionat foarte bine. Găsim căile ca să gestionăm problemele. De aceea este importantă rentabilitatea companiei. Aşa dovedeşte că poate susţine toate fluctuaţiile care o pot afecta.
► Noi ne uităm cu mare atenţie când finanţăm o afacere. Rentabilitatea nu vine doar din volume. Trebuie să găseşti căile potrivite şi diversificarea pentru a avea plus valoare.
Florin Ilie, vicepreşedinte, ING
► Se vorbeşte aici despre o creştere şi este evidentă o creştere mai potolită a creditului de corporate faţă de retail, unde creşterea principală este în creditarea pentru persoane fizice şi mai ales pentru ipotecar.
► În realitate, o bună parte a creditelor acordate către corporate în România sunt credite pentru fondul de rulment, capital de lucru pentru nevoi curente, credite care trebuie de fapt reînnoite anual. Aşa că, în realitate, fiecare bancă de aici sunt convins că a dat sute de milioane, problema este că vorbim de credite care se reînnoiesc de la an la an, aşa că fiecare an îţi expiră foarte multe credite şi trebuie să creditezi foarte mult numai ca să stai pe loc din punctul de vedere al creşterii nete a bilanţului.
► Sub această apă liniştită a creşterii nete de credite pentru corporaţii, în realitate băncile sunt foarte ocupate cu acordarea de credite. Numai că vorbim de probabil o mutare câteodată a creditului dintr-un sector economic în altul, totul la net rămânând cumva pe acolo, sau o creştere relativ redusă.
► Întrebarea este de unde vin nevoile de investiţii. O parte din nevoile de investiţii nu se vede în bilanţurile băncilor locale, pentru că în cea mai mare parte nevoia de investiţii este acoperită pe bilanţul statelor, al statului român, al statelor europene care furnizează fonduri europene.
► În realitate, investiţiile majore în infrastructură, energie şi multe altele, inclusiv în industria prelucrătoare.
Oana Macoveiciuc, head of industry, BCR
► În soldul de credit corporate, martie în acest an, am avut o creştere de 7% an/an, într-adevăr pentru zona de investiţii a fost 20% comparativ cu 30% anul trecut.
► Sperăm la un procent mai ridicat la zona de investiţii şi cofinanţare pentru fonduri europene pentru că avem acele fonduri europene de 80 mld. euro care trebuie accesate până în 2030. Din acest motiv, în orice discuţie pe care o avem cu mediul de business recomandăm soluţii de finanţare cât mai diversificate, de la credite bancare, fonduri europene, finanţări cu garanţie de la stat, finanţari pe piaţa de capital sau atragerea de finanţări de la investitori privaţi.
► Noi vedem o creştere economică pentru anul acesta de 2,6%, în creştere de la 2% anul trecut şi sperăm într-o revitalizare a industriei pe baza investiţiilor din fonduri europene şi bineînţeles pe investiţiile de marea infrastructură susţinută de stat.
► Aş adresa o industrie în focus acum, zona de construcţie. Există proiecte, dar de exemplu aproape toţi jucătorii locali, inclusiv şi cei internaţionali să îşi atingă limitele de finanţare să-şi emită acele bonduri pentru participaţie la licitaţie, pentru a garanta performanţa şi a primi avansul. Proiectele sunt foarte mari, limitele de care au nevoie aceste companii sunt foarte mari, dată fiind amploarea proiectelor şi este nevoie de dialog constant între bănci, autorităţi, beneficiarii care cer aceste instrumente de garantare şi companiile de asigurări.
Bilge Demirer, director general adjunct corporate şi SME, Garanti BBVA
► Suntem pregătiţi să finanţăm investiţiile. Din păcate, nu avem suficiente investiţii în România. Mizăm pe câţiva piloni principali - intermedierea financiară, educaţia financiară. Dacă mă raportez la partenerii noştri comerciali din Europa –Germania, Franţa, Italia, aş putea să afirm că începând cu anul trecut aceştia nu se mai află pe poziţii foarte puternice, iar acest lucru afectează, desigur, foarte mult companiile de producţie din România.
► Antreprenoriatul în România se află încă la început spre comparaţie cu alte ţări din Europa. Este un lucru normal ţinând cont că au trecut doar 30 de ani de la căderea regimului comunist.
► Dar dacă o să creştem intermedierea financiară şi nivelul de educaţie financiară, România are toate atributele pentru a deveni una dintre cele mai bune ţări din Europa care să atragă investitori. Preţurile încă sunt destul de scăzute aici, şi chiar dacă există probleme cu deficitul forţei de muncă, lucru care există peste tot în Europa, sunt foarte optimist că România este pe drumul cel bun.
► Pe segmentul companiilor mari, am observat că de la începutul anului majoritatea au decis să folosească fondurile proprii din cauza creşterii ratelor doânzilor la credite , dar şi din cauza lichidităţii de pe piaţă. Lichiditatea şi ratele ridicate ale împrumuturilor bancare în comparaţie cu cele din alte ţările europene au determinat companiile mari să investească din surse proprii.
► Dacă ne referim la IMM-uri, am observant că acestea sunt dispuse să contracteze credite dacă găsesc ca investiţia respectivă le poate ajuta în creşterea businessului.
Mihai Tudorancea, managing director, TUD Group
► În luna mai, BCR a refinanţat o parte semnificativă a serviciului datoriei Sectorului 3, undeva la vreo 650 mil. lei, astfel că orice este posibil. Primăriile sunt susţinute de către întreg sistemul bancar local.
► Solicitările de finanţare din partea UAT-urilor sunt la un nivel foarte ridicat şi va fi şi mai ridicat. Începând cu anul 2020, veniturile primăriilor, ale consiliilor judeţene au crescut extraordinar de mult. Sursa principală sunt cotele pe impozit pe venit, au crescut cu cel puţin 50% astfel că capacitatea lor a devenit şi mai mare şi, totodată, a crescut şi capacitatea de a dezvolta proiecte, de a implementa proiecte, astfel că în momentul de faţă rulajul este optim, aş putea spune chiar la unele primării este extraordinar de mare.
► Capacitate de a lucra este foarte bună şi de a atrage fonduri la fel. Un proiect european obligatoriu are o componentă de cofinanţare, astfel că un 20%, 30%, 40% depinde de proiectul respectiv.
► Aceste împrumuturi din piaţa locală pentru proiectele care nu sunt europene, sunt strangulate de reglementările legale. În fiecare an este o limitare, care din 2020, de exemplu, este la 2 miliarde lei. Nivelul de capacitate de contractare la nivel naţional acesta, de exemplu, s-a terminat în luna mai. Deci 2 miliarde de lei sunt alocaţi întregii ţări. Cele şase primării ale municipiului Bucureşti plus PMB, dacă fiecare accesează anual 150 de milioane de fiecare, care este capacitatea maximă permisă de lege?
Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte
► Investitorii care se uită la România, care vin în România sau care se extind în România au devenit mult mai sofisticaţi. Nu se mai uită la costul forţei de muncă, ci la multe alte lucruri Pentru ei fiscalitatea este şi nu este neaparat o problemă. Este în sensul că şi-ar dori să fie totul predictibil, dar într-o lume ca cea în care trăim astăzi este o dorinţă imposibilă şi nu este pentru că ne comparăm cu alte state şi din această perspectivă, totuşi fiscalitatea este aşezată pe anumite baze europene.
► Cred că TVA-ul va creşte probabil cu 2%. M-am uitat la o analiză comparativă cu cota de taxă pe valoare adăugată din UE, media este 21,4%, cam pe acolo. Numai ca să ajungem la medie. Ce spun eu este o medie la cota nominală pentru că noi avem multe tranzacţii care sunt 0, 5%, 9%.
► Cred că unele din potenţialele măsuri au fost deja încorporate în deciziile de investiţii.
► Sper exemplu deja se vorbeşte de ceva timp şi probabil este inevitabil o creştere a taxei pe valoarea adăugată care este modelată intens de majoritatea companiilor din România, dacă nu de toate. Alte creşteri de taxes au semne de întrebare sunt legate de fiscalitatea muncii.
► Salariul în România a crescut foarte mult, puterea de cumpărare a crescut foarte mult, asta înseamnă că deja se modifică sau s-a modificat deja paradigma aceasta de a avea în Româna activităţi care necesită multă forţă de muncă şi poate nu sunt neaparat cu o valoare adăugată foarte mare. Eu ce văd acum este companii care se uită la procese din zona de cercetare/dezvoltare.
Cosmin Călin, director executiv corporate, Banca Transilvania
► Piaţa corporate a decelerat de la începutul anului, dar a fost o ajustare normală ţinând cont că în perioada 2022-2023 am asistat la preţuri maxime atât în energie, cât şi în agribusiness, iar odată cu armonizarea şi o mai bună predictibilitate spre finalul perioadei pe amblele sectoare, preţurile s-au temperat, inflaţia s-a temperat, nevoia de capital circulant a companiilor a fost mult mai redusă, şi atunci am asistat la un grad de utilizare mult sub 2023 în primele două trimestre din 2024.
► Proiectele de infrastructură au început accelerat anul acesta. Există investiţii strategice pe care România le face în domeniul energetic.
► De aici, potenţialul de investiţii în T3 şi T4 şi mai ales în 2025 este impresionant. Lucrăm deja la multe tranzacţii în acest domeniu şi pot să spun că perspectiva pentru T4/2024 şi 2025 pe zona de creditare corporate arată mult mai bine, chiar dacă creşterea poate că nu va mai fi de două cifre.
► Zona de retaileri merge destul de agresiv, cu o dezvoltare a tuturor lanţurilor principale, plus noi jucători regionali care intră pe piaţa locală. Se pune un accent foarte mare pe partea de retail. De asemenea, zona de healthcare merge foarte bine. Spre deosebire de alţi ani în care majoritatea dezvoltărilor de spitale erau făcute din sectorul privat, de anul acesta asistăm şi la dezvoltări de spitale regionale.
► La polul opus, există volatilităţi în sectorul de agribusiness, care vine după un 2023 foarte dificil. Anul acesta este un an de revenire. Poziţiile sunt deja luate, marcate, există o predictibilitate a preţurilor, este un an în care se absorb pierderile de anul trecut.
Adrian Cătălin Bulboacă, managing partner, Bulboacă & Asociaţii
► Finanţarea companiilor este un tablou foarte complex. Suntem implicaţi în finanţări pentru extindere de capacităţi, extindere la nivel internaţional, achiziţii, reorganizări, etc.
► Avem faţă în faţă două tipologii de mentalităţi, culturi, reglementări. Avem de-a face cu partea de reglementare de risc la nivelul sistemului bancar, care vine din ce este impus la nivel UE, şi avem antreprenorul, care este concentrat pe nevoia de dezvoltare a afacerii sale, şi abia în subsidiar pe nevoia de finanţare. Antreprenorii au impresia că vor găsi sigur finanţare.
► De aceea, avem proiecte în care clientul s-a concentrat pe semnarea contractului de achiziţie a unei companii sau a unui activ şi în subsidiar pe nevoia de finanţare. Au fost situaţii în care antreprenorul era aproape să-şi piardă afacerea iniţială pentru că nu obţinea finanţarea. El pleacă de multe ori de la premiza unei relaţii mai vechi cu o bancă.
► Am remarcat şi am sprijinit modelul sindicalizării, care este o soluţie optimă pentru proiecte complexe, cu valori mai mari. Ea comportă şi o restrângere a gradului de libertate antreprenorială, dar poate fi o soluţie foarte bună.
► Piaţa de sindicalizări, de creditare va creşte. Noi nu aşteptăm să ne bată la uşă banca sau antreprenorul. Noi vrem să facem legătura dintre antreprenor şi finantator. Să avem de la început construcţia juridică pentru tranzacţii.
► Soluţia pentru contrabalansarea reglementării excesive în domeniul riscului va fi o conlucrare bănci, fonduri de investitii şi family office, pentru a îmbunătăţi indicatorii financiari ai unei companii şi să o facă bancabilă.
Oana Ilaş, director general adjunct, retail banking, BT
► Din perspectiva de retail spun că retailul, cel puţin în primul trimestru din 2024, merge bine, mai bine decât anul trecut aş spune. Este un segment care are foarte mult potenţial. Eu văd consolidarea
într-adevăr în România necesară în zona de retail, dar aducând foarte mult potenţial. Prin consolidare putem oferi aplicaţii sisteme mult mai peformante, însă populaţia beneficiază şi de un acces mult mai facil de la tot ce vine din extern.
► Barierele de intrare în piaţă ale jucătorilor din extern care sunt full digitalizaţi sunt mult mai reduse. Competiţia este foarte intensă în domeniul de retail şi este o dinamică extraordinară în adoptarea de noi tehnologii, introducerea de noi produse şi servicii, mixul de canale la dispoziţia clienţilor.
► Creditele în zona de retail au avut o creştere. Dacă anul trecut în primul trimestru am avut o scădere la nivel de sold al creditelor pentru populaţie, în acest prim trimestru am avut o creştere de peste 2 mld. la nivel de sold. Desigur că resursele au o creştere mai accelerată şi cu perspectivă de creştere. Dacă la credite discutăm de o creştere pe sold de 4-5% cu perspective la nivel de an, la resurse pe zona de populaţie discutăm de peste 10% ca şi perspectivă de creştere pe resursele populaţiei în conturile bancare. Aici frumuseţea este că într-adevăr avem o diversificare mai mare în alternativele pe care le are populaţia.
► Eu cred că parcursul pe care l-am avut pe zona de reglementare este unul foarte sănătos. Am trecut prin tot felul de etape în educaţia financiară, în raportarea la creditarea populaţiei, şi cred că în acest moment este aşezat destul de sănătos.
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
