♦ Suntem într-un moment bun al ciclului de credit. ♦ Dacă ne uităm la creditele neperformante, costul riscului este la un nivel minim ♦ Riscul de piaţă s-a diminuat semnificativ, însă mai rămâne un risc de rată a dobânzii pentru că băncile au în continuare în portofolii volume mari de titluri de stat ♦ Riscul geopolitic este cuantificat atunci când se stabilesc limitele de concentrare pe sectoare.
Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank Romania
♦ Dacă vorbim despre riscul de credit, este clar că suntem într-un moment bun al ciclului de credit. Dacă ne uităm la creditele neperformante, costul riscului este la un nivel minim. Probabil că în perioada următoare o să vedem o normalizare a acestui subiect, adică o uşoară creştere în rata creditelor neperformante NPL şi în costul riscului, cel puţin pe termen scurt.
♦ Pe termen mediu, România se află într-o zonă cu foarte multe oportunităţi, dar şi cu riscuri, şi încă este un pic neclar cum o să se aşeze lucrurile între cele două. Dar pe termen scurt estimez că vom continua să fim într-o zonă favorabilă a ciclului de credit, cu o tendinţă uşoară de normalizare.
♦ Vedem cu toţii o creştere foarte mare în importanţa cyber security, care devine un subiect de luat în considerare şi uşor, uşor ne îndreptăm spre riscuri tehnologice. Va fi un subiect interesant modul în care atât băncile cât şi jucătorii din economie vor reuşi să încorporeze noile tehnologii.
♦ Pe termen mediu, ne aflăm într-un joc de productivitate. Principala problemă pe care o avem este provocarea productivităţii.
♦ Există un deficit, dar nu se poate să stai cu el pentru totdeauna, trebuie să-l rezolvi. Faci consolidare fiscală, cresc taxele şi impozitele. Atunci înseamnă ca acesta este scenariul pe care trebuie să-l iei în considerare, şi noi luăm deja acest scenariu în considerare.
♦ Este o perioadă în care restructurările funcţionează bine pentru că băncile au învăţat să-şi dea seama mai repede atunci când un client ar putea să aibă probleme, şi să iniţieze discuţiile când situaţia nu este încă catastrofală. În al doilea rând, lichiditatea din piaţă încă creează nişte perspective bune pentru o restructurare de succes.
Aurel Bernat, director executiv, Banca Transilvania
♦ Acum nu mai vorbim nici de inflaţie galopantă, nici de dobânzi extrem de ridicate. La nivel european se simte nevoia unei reduceri a dobânzilor, pentru că există o creştere economică mai redusă.
♦ Noi vedem dobânda de referinţă la 6,5% până la finele anului, cu scăderi în etape, nimic hazardat. Suntem într-o zonă de echilibru şi de acum ajustările vor fi mai line. Lumea s-a obişnuit cu nivelul actual al dobânzilor.
♦ Nu ştiu dacă dobânda e motivatorul principal pentru credit, chiar şi pe corporate. Anul trecut am văzut o frână în prima parte a anului, dar apoi lucrurile s-au schimbat. Depinde mult de încrederea pe care o au acţionarii în businessurile proprii. S-a ajuns la o bunăstare a businessurilor existente şi lumea e mai atentă la finanţări.
♦ Avem deficit bugetar, dar el pare servisabil. Eu m-aş uita în primul rând la deficitul comercial pe care îl avem. PIB-ul creşte mult din consum, care vine din importuri. Aici trebuie să avem grijă.
♦ Văd multe investiţii publice în infrastructură şi, dacă deficitul public se duce în aceste proiecte mari, o să fie bine. Nivelul de trai este în creştere. Aşa cum populaţia şi companiile reuşesc să economisească, aşa va reuşi şi România. Costul finanţării nu este mult mai mare decât în trecut, cam cu 1% peste 2013.
♦ Există interes pentru România din partea investitorilor. Şi cred că noi suntem mult mai critici cu noi înşine decât străinii.
♦ Cursul a fost foarte stabil în ultimii ani şi cred că se va menţine. Nu sunt cauze de depreciere. Remiterile din străinătate există, avem influx de valută, în regiune vedem cursuri şi inflaţii liniştite. Noi vedem cursul pe la 4,97-4,99.
Claudiu Cercel, vicepreşedinte, BRD SocGen
♦ Poate acum câteva luni m-aş fi arătat puţin mai optimist cu privire la un număr potenţial mai mare de reduceri din partea băncii centrale. Acum aş zice că din cele 4 şedinţe decizionale pe care le mai avem până la sfârşitul anului nu aş mai vedea în mai mult de două dintre ele o decizie de politică monetară şi nu mai mult de 25 puncte de bază în fiecare dintre ele. Prin urmare, aşteptarea mea este să nu terminăm mai jos de 6,5% la finalul anului dobânda de politică monetară.
♦ Fără niciun dubiu este finanţabil deficitul bugetar, de altfel de la un deficit de 5% ar fi presupus o finanţare totală anul acesta de aproape 90 mld. lei doar pentru componenta de deficit şi vreo 180 mld. lei şi pentru a acoperi maturităţile. S-a finanţat deja undeva la 65%, jumătate piaţă externă, jumătate piaţă internă. Nu au fost dificultăţi. Dacă ar creşte deficitul bugetar, să presupunem, doar cu un punct procentual la un PIB anul acesta peste 1.800 mld. lei, asta înseamnă 17 mld. lei. Aceasta nu este o sumă nefinanţabilă.
♦ Ca întotdeauna există anumite praguri care atrag atenţia pieţelor, iar la România se manifestă în ultima vreme o aşteptare de intrare într-un process de consolidare fiscală, dar există răbdarea că lucrul acesta se va întâmpla probabil începând cu 2025, iar semnalele pe care le dă Guvernul sunt de seriozitate cu privire la consolidarea fiscală. Prin urmare nu cred că sub aspectul costurilor de finanţare există riscuri de derapaje.
Ionuţ Lianu, ofiţer-şef management active şi pasive, CEC Bank
♦ Ne aşteptam să vedem în această vară primele tăieri de dobânzi, dar ce s-a schimbat foarte mult este că s-a deplasat sau a crescut acea ţintă, deci acel terminal rate, adică unde se vor opri scăderile de dobânzi. Acest lucru, evident, are legătură cu dinamica salarială, are legătură cu inflaţia la servicii şi aici vedem că previziunile pe care le aveam anul trecut nu s-au materializat, în sensul că inflaţia este mai încăpăţânată decât ne aşteptam şi noi şi toată lumea.
♦ În acelaşi timp, vedem că cel puţin în economia americană şi prin regiune că produsul intern brut are o dinamică destul de bună. Activitatea economică, în principiu, nu este atât de afectată cum este, de exemplu, economia europeană şi în special a Germaniei, unde erau necesare nişte scăderi de dobânzi mai repede.
♦ Dacă ne uităm un pic la trecut, o să vedem că ce a fost în piaţă în ultimii 20 de ani în materie de inflaţie şi de dobânzi reprezintă mai degrabă excepţia decât regula. Adică atâtea sute de ani s-a putut să avem o inflaţie de la ţară la ţară, dar au fost perioade lungi în marile economii ale lumii în care inflaţia a fost în zona de 2% - 3%, dobânzile real pozitive în zona de 4% - 5%, deci un astfel de scenariu nu este deloc incompatibil cu creşterea economică. Se poate să avem creştere la aceste nivele.
♦ Pentru prima oară în istorie, avem o piaţă a obligaţiunilor foarte atractivă şi suficient de adâncă pentru investitorii străini. Nu este o întâmplare.
Mihai Ion, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank
♦ Dobânzile au început deja să scadă. Dacă ne uităm în urmă cu un an, prin faptul că excedentul de lichiditate este nesterilizat în piaţă, dobânda de referinţă este mai puţin relavantă astăzi. Cea mai relevantă dobândă este cea de la facilitatea de depozit, de 6%.
♦ Şi dobânzile de pe piaţa interbancară s-au ajustat în jos. Dacă ne uităm la ROBOR comparativ cu un an în urmă, vorbim deja de jumătate de punct procentual de scădere.
♦ Mai departe, vedem inflaţia care se ajustează, şi cred că au fost surprize pozitive în ultimile două luni. Economiştii noştri aşteaptă inflaţie aproape de 4% la finalul anului.
♦ Cred că prudenţa pe care o vedem la nivelul băncilor centrale din ţările dezvoltate, poate să fie un factor care să limiteze din viteza cu care vedem reduceri şi în România, dar şi FED şi BCE cu siguranţă anul viitor vor întreprinde paşi mai serioşi în trendul de scădere.
♦ Cursul valutar nu va depăşi 5 lei pentru un euro, cel puţin până la finalul anului. Sunt multe argumente pentru stabilitatea cursului
♦ De luat în calcul este faptul că investitorii pot să reacţioneze în sens pozitiv sau negativ, şi pot să fie diverşi factori declanşatori care să schimbe la un anumit moment situaţia din pieţe. Recent, după decizia preşedintelui Franţei de a convoca alegeri anticipate, preţurile companiilor franţuzeşti listate la bursă au scăzut destul de mult, premiul de risc pentru Franţa a crescut destul de mult, iata că sunt elemente care pot să influenţeze pieţele, mai ales din sfera politică.
♦ Pe plan intern, cred că mai departe de 2025 ar trebui să urmărim traiectoria de ajustare fiscală şi modul în care sunt calibrate deciziile ficale astfel încât să conducă la un deficit mai mic.
Victor Andrei, director operatiuni de piaţă, BNR
♦ Cu privire la dobânzi, pe măsură ce inflaţia scade, există premisele unei scăderi a dobânzii de referinţă. Se analizează mai mulţi indicatori şi BNR va lua o decizie la momentul optim. Creşterea salarială nu e neapărat o problemă dacă e corelată cu productivitatea.
♦ La titluri de stat contează mult cât de activă este banca pe piaţa secundară, ce cumpără pe piaţa principală. Sunt elemente calitative, nu doar cantitative.
♦ Ne uităm şi la raportul cerere-ofertă la emisiunile de tituri de stat. La aproape toate emisiunile, cererea e mai mare decât oferta. Vorbim la cele pe scadenţe lungi. Pe scadenţe scurte, media dobânzii a ieşit sub dobânda de referinţă a BNR.
La emisiunile pe termen lung se adaugă incertitudinea şi gradul de risc al ţării, care în cazul României este la limita investment grade şi asta se refelctă în dobânzi.
♦ Amploarea intrărilor de valută în ţară, din investiţii directe, din greenfield, din brownfield, din bani europeni, granturi, care atrag alte investiţii, orizontale, crează premisele unei relative stabilităţi a cursului de schimb.
♦ România are oportunităţi foarte mari acum, pe care le putem fructifica mai mult sau mai puţin. Au fost multe situaţii în trecut în care ne-am împuşcat singuri în picior.
♦ O temere a mea ar fi o eventuală scădere a ratingului, care ar aduce consecinţe dure. Pot fi măsuri locale care să genereze anumite analize, pot fi probleme regionale. Şi zvonurile pe o anumită temă pot genera reacţii. Dar economia este mai rezilientă acum fată de trecut.
Alexandra Manciulea, partener, Filip&Company
♦ Piaţa bancară continuă să se consolideze şi cred că vom mai vedea tranzacţii. Unele bănci au crescut organic, altele prin achiziţii, fuziuni, sunt multe opţiuni şi fiecare trebuie să găsască opţiunea perfectă
♦ Vedem şi apariţia neobăncilor şi cred că acest segment va creşte în continuare. În ultimii 5 ani am făcut progrese foarte mari pe zona de legislaţie în finanţarea digitală. Este o abundenţă de reglementări, cum este Directiva pe zona de buy now, pay later.
♦ O altă provocare în tranzacţii este şi partea de due diligence, care mobilizează resurse substanţiale. Echipa de avocaţi poate ajunge la 40 de persoane într-o tranzacţie. Această etapă este o provocare.
♦ În tranzacţii, uneori apar aspecte de legislaţie străină. Noi ştim bine aspectele de legislaţie românească, dar apar tranzacţii transfrontaliere, cu finanţare străină, unde anumite aspecte pot fi diferite de legislaţia românească, de exemplu pe garanţii.
♦ Din perspectiva legislatiei aplicabile tranzacţiilor de finanţare, legislaţia noastră principală este Codul Civil şi ea nu are modificări dese, este destul de stabilă. Am învăţat unde pot apărea probleme juridice şi le prevenim destul de bine. În funcţie de zonă, pot apărea situaţii sectoriale care să impacteze finanţarea, dar cadrul general este stabil.
♦ Ca perspective de viitor, este important să ne uităm la cum putem finanţa companii care nu sunt la maturitate, pentru a le susţine. Ele merg mult în căutare de finanţare în alte părţi, cum este crowdfundingul. Ar trebui deschisă mai mult zona de finanţare pe acest segment.
Radu Popescu, ofiţer şef risc, CEC Bank România
♦ Riscul de piaţă s-a diminuat semnificativ, însă mai rămâne un risc de rată a dobânzii pentru că băncile au în continuare în portofolii volume mari de titluri de stat, care sunt instrumente cu dobândă fixă, cu randament fix şi maturitate mare şi există un mismatch între activele şi pasivele băncilor la dobânzi fixe. Este un potenţial risc şi aici care ar putea duce într-o corelare între cu riscul de credit la o creştere a costului creditului pe termen mediu şi lung. Asta depinde foarte mult de evoluţia dobânzilor la nivelul pieţelor.
♦ Din cauza faptului că garanţiile de bună execuţie sunt solicitate pe termen foarte lungi şi antreprenorii nu au garanţii. Nu există o piaţă dezvoltată a garanţiilor. Probabil că odată cu apariţia băncii de dezvolare se vor mai schimba lucrurile aici.
♦ Riscul geopolitic este cuantificat atunci când se stabilesc limitele de concentrare pe sectoare. M-aş uita la momentul acesta la nişte riscuri care ar putea converge într-un risc de credit, mă refer la deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Companiile nu înţeleg, dar toate acestea pot duce la scumpirea forţei de muncă.
♦ Începem să găsim din ce în ce mai greu forţă de muncă calificată. Acest lucru converge către o creştere a gradului de îndatorare şi a dificultăţilor de a-şi rambursa creditele la nivelul companiilor şi ne uităm la nivel de companie să aibă o acoperire cât mai bine a serviciului datoriei, să poată face faţă obligaţiilor de plată în condiţiilor creşterii a ratelor dobânzilor. Să nu mai vorbim de scăderea încrederii investitorilor, care duce la o creştere a dobânzii, a costului creditului şi apar dificultăţi de finanţare.
