Economiile Poloniei, Ungariei şi Cehiei au crescut toate în primul trimestru, îndepărtându-se astfel de zona de recesiune sau de stagnare, PIB-ul maghiar cu forţă mai mare, iar cel ceh mai lent, arată cele mai noi date statistice, care sunt şi cele mai importante pentru că oferă o imagine completă a activităţii economice.
Iar din aceste radiografii reiese că principalul motor de creştere al economiilor est-europene este consumul, gospodăriile profitând de majorarea salariilor şi încetinirea inflaţiei. În Polonia este aşteptat să repornească şi cel de-al doilea motor, investiţiile, alimentate de fondurile europene la care guvernul polonez are din nou acces după blocajul creat de ceea ce Comisia Europeană a considerat a fi abaterea guvernului anterior de la principul statului de drept.
Însă pe măsură ce economiile îşi revin din criza costului vieţii provocată de inflaţia record şi de scumpirea energiei o nouă tendinţă prinde contur: se împuţinează locurile de muncă vacante, adică angajaţii au din ce în ce mai puţine posturi din care să aleagă.
În condiţiile în care statele est-europene se confruntă cu penurie de forţă de lucru, tendinţa este îngrijorătoare deoarece semnalează că angajatorii au probleme cu afacerile lor. În Polonia, cea mai recentă prognoză privind creşterea PIB în primul trimestru este mai bună decât cea anterioară, preliminară.
În ritm anualizat, economia a avansat cu 2%. Consumul privat a crescut cu 4,6%, iar cel public cu aproape 11%. Investiţiile fixe au scăzut cu 2% după explozia din 2023, un an electoral. Dar atunci a fost vorba mai degrabă de investiţii din partea statului. Cele ale companiilor au fost slabe şi au rămas la fel şi anul acesta. În ritm trimestrial, creşterea economică a accelerat la 0,5%, de la zero în ultimele trei luni ale anului trecut.
Balanţa comercială pozitivă a contribuit şi ea la revenirea economică, dar acest lucru reflectă, la fel ca în alte părţi ale Europei de Est, nu faptul că exporturile duduie ci importuri încă anemice, rezultatul revenirii incomplete a consumului.
Analiştii de la ING au remarcat că în Polonia consumul este susţinut de majorări salariale de peste 10%, de creşterea pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi a altor ajutoare sociale. De asemenea, avansul de 11% al consumului din sectorul public este însoţit de creşterea salariilor bugetarilor. Pentru 2024, analiştii de la ING se aşteaptă ca economia poloneză să crească cu 3%, ajutată mai ales de consum, şi ca presiunile inflaţioniste să se reactiveze deoarece companiile vor fi tentate să transfere în preţuri costurile mai mari cu forţa de muncă. Economia Ungariei a crescut cu 0,8% în ritm trimestrial, ceea ce înseamnă că a început să-şi revină din recesiunea prelungită de anul trecut. În ritm anualizat, creşterea a fost de 1,7%. Pe partea de producţie, avansul a avut ca bază mai ales serviciile. Activitatea din industria manufacturieră s-a prăbuşit cu 5% an la an. Pe partea de consum, cel mai mult a contribuit consumul din gospodării, care a fost cu 3,4% mai mare decât în urmă cu un an, scrie Portfolio. Cehia stă cel mai slab la performanţe economice. PIB-ul a crescut în primul trimestru cu doar 0,3% faţă de intervalul de trei luni anterior şi cu 0,2% în ritm anualizat. Noul rezultat este mai rău decât estimarea preliminară. Cheltuielile de consum final au urcat cu 2,5% an la an. Investiţiile au fost marea dezamăgire. Problemele din afaceri se văd pe piaţa muncii. Departe sunt zilele în care companiile, disperate să găsească forţă de muncă, relaxau încontinuu criteriile de angajare şi ademeneau oamenii cu tot felul de oferte care mai de care mai generoase. În Ungaria, spre exemplu, în primele trei luni ale anului mai existau doar 70.000 de locuri de muncă vacante la nivel naţional, arată Portfolio. În aceeaşi perioadă a anului trecut existau cu 13.000 mai multe posturi. Locurile libere au atins vârful istoric la mijlocul anului 2022, când angajatorii căutau să angajeze 100.000 de oameni. De atunci, numărul de locuri de muncă neocupate a scăzut fără oprire. În perioada ianuarie-martie, erau 44.000 de poziţii vacante în sectorul privat şi 23.000 în cel de stat. S-a redus considerabil cererea din partea angajatorilor privaţi. Cea mai mare scădere a fost observată în industria manufacturieră, lovită de recesiune şi de comprimarea exporturilor. În construcţii, sector şubrezit de dobânzile mari şi de colapsul puterii de cumpărare, mai sunt doar 2.500 de poziţii vacante. În Polonia, potrivit celor mai recente date din statistica oficială, la sfârşitul trimestrului trecut companiile ofereau 97.000 de locuri de muncă, cu 16% mai puţine decât cu un an înainte şi cu 13% sub nivelul din trimestrul anterior. Cele mai multe locuri de muncă vacante erau în industrie, dar şi în comerţ şi transporturi.
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
