Europa va avea propria versiune a canalului Suez. Canalul Seine-Nord Europa, un proiect de 5 miliarde euro, va fi parte a unei reţele capabile să transporte mărfuri mari între Paris, Belgia, Olanda şi Luxemburg.

Canalul Suez a fost una dintre cele mai mari realizări din lumea ingineriei civile la nivel mondial în momentul construcţiei sale în aprilie 1859. Calea navigabilă de 193 km a devenit o rută comercială cheie între Europa şi Asia, conectând Mediterana de Marea Roşie.

Acum, Europa este pe cale să aibă propria versiune a renumitului canal. Canalul Seine-Nord Europe (SNEC) va fi o cale navigabilă de 107 km care va conecta râul Oise cu canalul Dunkirk-Escaut.

Acesta va fi parte a unei reţele de rute capabile să transporte mărfuri mari între Paris, Belgia, Olanda şi Luxemburg, conectând bazinele râurilor Sena şi Rin.

După multiple începuturi false şi multe dezbateri politice, lucrările au început într-un final anul trecut la canalul SNEC, la aproape 15 ani după ce acesta a fost autorizat, oficialii fiind nerăbdători să elimine un blocaj în transportul european.

Masivul proiect de 5,1 miliarde de euro a întâmpinat obstacole de la momentul aprobării, însă lucrările au fost în sfârşit lansate în luna iulie a anului trecut.

Jerome Dezobry, preşedinte al SCSNE, un consiliu executiv creat pentru supervizarea SNEC, a declarat pentru CNN că proiectul va fi perceput ca o „trecere de la mici drumuri la autostradă“.

Adevăratul şantier al SNEC ar putea începe însă în toamnă, după un aviz favorabil acordat pe 2 mai de către o comisie de anchetă de mediu, potrivit france3-regions.francetvinfo.fr.

Avizul favorabil nu elimină însă toate semnele de întrebare şi criticile formulate la adresa proiectului, printre care cele legate de poluarea apelor. În plus, avizul se încheie cu opt recomandări, lăsând să se înţeleagă că alte aspecte importante, printre care seceta, energia, zgomotul, finanţarea, ar merita eforturi sau garanţii suplimentare.

Investiţia în construcţia canalului se ridică la 5,1 miliarde de euro. UE este primul contributor, urmat de statul francez şi un împrumut de 800 milioane de euro. Stabilit în 2019, acest buget ar trebui adus la zi şi precizat, a recomandat de asemenea comisia.

Când va fi deschis în 2030, canalul se va lăuda cu 60 de poduri, şapte ecluze, trei poduri şi până la 700 de hectare de plantaţii ecologice. Canalul va fi capabil să transporte vase cu greutăţi de până la 4.400 de tone.

Arcadis, o firmă care a oferit consultanţă pentru proiect, arată că ruta va ajuta şi la reducerea emisiilor de carbon la o treime din nivelul total actual şi va scoate 760.000 de camioane de pe drumuri.

Grupurile de mediu nu sunt convinse însă că acest canal va ajuta la reducerea emisiilor, conform CNN.

În Polonia, canalul dintre Laguna Vistula şi Marea Baltică a fost declarat neviabil economic.

Canalul, deschis în 2022, şi care permite navelor să ocolească apele ruseşti, este nejustificat economic şi a implicat cheltuieli ilegale, a găsit anul trecut biroul de stat de audit.