Numărul mic de proiecte de energie verde puse în funcţiune, în contextul în care discuţiile se poartă pe mii de MW, trebuie pus într-un context, acela în care România abia acum este la începutul unui nou val de dezvoltări, după o pauză de aproape un deceniu. Odată finalizate primele proiecte mari, lucrurile se vor mişca mult mai rapid pentru investiţiile următoare, a spus Ana Radnev, partner, banking & finance la casa de avocatură CMS, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2024, desfăşurat la începutul acestui an în Bucureşti. „Vedem acum pe piaţă proiecte din ce în ce mai mari care vin şi care testează cadrul de reglementare. Pentru o vreme, toţi ne uitam după terenuri, acum vedem în practică ce înseamnă de fapt să conectezi un proiect mare la reţea, ce trebuie să faci. A doua oară va fi mai rapid, a treia oară va fi şi mai rapid“, a explicat Ana Radnev.
România vine după o pauză de un deceniu în ceea ce priveşte proiectele eoliene şi un blocaj aproape similar pe partea de proiecte solare, excepţie fiind prosumatorii. Dar planurile la nivel local sunt majore pentru orizontul 2030. România ar trebui ca în următorii şapte ani să aibă o dezvoltare semnificativă pe zona de unităţi de producere de energie, vedeta fiind desigur energia verde.