♦ Cu un portofoliu de 1 GW de proiecte solare, toate la faza ready to build, grupul israelian Nofar Energy este unul dintre cei mai puternici investitori din cel de-al doilea val de regenerabile din România. De altfel, Nofar deja a pus în funcţiune cel mai mare parc solar local, proiectul Răteşti, jud. Argeş, de 155 MW.
Pasul următor? Proiectele eoliene. Încă un pas? Stocarea, spune Favi Stelian, CEO Nofar Energy România, într-un interviu acordat pentru noua ediţie a Anuarului ZF Energie.
Care sunt provocarile legate de construcţia unui proiect eolian/solar de la zero în România în acest moment?
România se bucură de un potenţial substanţial în ceea ce priveşte expansiunea energiei regenerabile, beneficiind de condiţii meteorologice favorabile şi de resurse naturale abundente. În paralel, guvernul acordă sprijin financiar şi încurajează proiectele de energie regenerabilă, ceea ce atrage atenţia investitorilor şi dezvoltatorilor către această industrie promiţătoare. Cu toate acestea, ca investitor in acest sector vedem câteva provocări care trebuie abordate:
Reglementările şi aprobările administrative. În primul rând, incertitudinea legislativă reprezintă o problemă semnificativă. Schimbările frecvente în politicile şi reglementările din domeniul energiei regenerabile pot crea un mediu nesigur pentru investitori şi dezvoltatori. Este esenţială stabilitatea şi previzibilitatea în cadrul legislativ pentru a stimula investiţiile pe termen lung în această industrie. Procesul de obţinere a tuturor autorizaţiilor şi permiselor necesare pentru construcţie poate fi îndelungat şi complex. De la autorizaţii de mediu şi teren, până la acorduri cu comunităţile locale şi avizarea de către autorităţile competente, acest proces fiind îngreunat de birocraţie şi de schimbările frecvente în legislaţia energetică.
Infrastructura: problemele legate de reţea încetinesc sau chiar blochează uneori progresele în construcţia proiectelor eoliene sau solare. Infrastructura existentă nu este suficientă şi necesită modernizare pentru a permite integrarea eficientă a energiei regenerabile în reţeaua naţională, cu atât mai mult având în vedere ţinta României de decarbonizare.
Finanţarea dezvoltării proiectelor: găsirea de finantare adecvată poate fi dificilă, mai ales în contextul unei pieţe financiare volatile şi al incertitudinilor legate de politica fiscală şi de subvenţionare.
Este dificil de securizat finanţări pentru dezvoltarea proiectelor fără PPA-uri sau CfD-uri, băncile preferând structuri sigure, acolo unde există o certitudine, perspectiva asupra cashflow-urilor. În plus, rentabilitatea proiectelor de energie regenerabilă poate fi influenţată de preţurile energiei, politica energetică şi alte condiţii de piaţă. Schimbările neprevăzute afectează planurile de investiţii şi pot pune presiune asupra viabilităţii financiare a proiectului.
Care este structura portofoliului dumneavoastră? În ce faze de dezvoltare este acest portofoliu? Cum a fost compus (achiziţii, dezvoltări directe)? Care ar fi termenele pentru implementarea portofoliului?
Structura portofoliului Nofar în România este în prezent alcătuită din aproximativ 1 GW de capacitate, cu toate proiectele aflate în faza de RTB (ready to build).
Din această capacitate totală, 155 MW sunt deja operaţionale, cu proiectul Rătesti reprezentând cel mai mare proiect PV din sud-estul Europei. Pentru următorii 315 MW, ne aflăm în faza de construcţie, cu planuri de a finaliza aceste proiecte şi de a le face operaţionale până la sfârşitul anului 2025. În ceea ce priveşte restul proiectelor, am început procedura de selecţie a EPC-urilor pentru a asigura implementarea lor eficientă. De asemenea, suntem în faza de dezvoltare a proiectelor de stocare asociate tuturor instalaţiilor noastre fotovoltaice. Începând cu anul 2025, ne vom concentra atenţia şi resursele asupra proiectelor eoliene, extinzându-ne portofoliul în această direcţie. Suntem interesaţi fie să încheiem parteneriate strategice cu jucătorii existenţi în domeniul eolian, fie să dezvoltăm proiecte independente. Această diversificare a portofoliului nostru ne va permite să continuăm să contribuim la creşterea capacităţii de energie regenerabilă din România şi să ne consolidăm poziţia în piaţa energetică.
Ce capacitate instalată credeţi că veţi avea până la finalul acestui an? Ce capacitate aveţi acum?
Până la finalul acestui an, NOFAR ENERGY va avea operaţională doar capacitatea proiectului Rătesti, care este de 155 MW. Restul capacităţii, care acum este în diverse stadii de dezvoltare şi construcţie, este planificat să fie livrat în cea de-a doua parte a anului 2025, cel mai târziu în 2026. Această proces îndelungat de finalizarea proiectelor se datorează în principal termenelor de livrare a echipamentelor, cum ar fi transformatoarele şi panourile solare, De asemenea, si lipsa unui număr suficient de EPC-uri pe piaţa din România contribuie la întârzieri în finalizarea proiectelor.
Cât de mare este echipa din România?
În cadrul subsidiarei NOFAR ENERGY din România, avem o echipă formată din 10 specialişti dedicaţi. Cu toate acestea, ne bazăm şi pe suportul şi expertiza colegilor din grup pentru a completa şi a consolida competenţele noastre.
Aveti PPA-uri semnate în acest moment? Dacă da, pentru ce capacitate? Dacă nu, vă interesează această oportunitate? Pentru ce capacitate?
În ceea ce priveşte PPA-urile semnate în România, este important să recunoaştem că piaţa de energie regenerabilă este într-o fază de dezvoltare. PPA-urile sunt esenţiale în această piată, deoarece asigur un cadru stabil pentru aceste investiţii. Pe măsură ce România îşi consolidează infrastructura de energie regenerabilă şi îsi stabileşte politici mai clare în domeniul energiei, ne aşteptăm să apară mai multe oportunităţi pe această zonă. La nivel de Nofar Energy suntem interesaţi de această oportunitate şi explorăm toate posibilităţile existente la nivelul României şi internaţional pentru a încheia PPA-uri pentru toate proiectele noastre. Aşteptăm cu interes si implementarea schemei de CfD, care ar putea contribui la stabilizarea pieţei şi ar facilita încheierea PPA-urilor pentru proiectele noastre viitoare. Suntem angajaţi în diverse discuţii cu traderi si offtakeri nationali si internationali pentru a evalua opţiunile disponibile şi pentru a stabili colaborări viitoare.
Vă interesează partea de stocare?
Da, adăugarea capacităţilor de stocare la proiectele noastre de energie fotovoltaică este de mare interes pentru noi. Scopul nostru este să integrăm stocarea în toate proiectele noastre solare. Integrarea stocării ne va permite să participăm mai eficient la diverse pieţe de energie şi să obţinem venituri suplimentare prin gestionarea cererii şi ofertei de energie electrică. Astfel, suntem hotărâţi să implementăm capacităţi de stocare în toate proiectele noastre PV pentru a maximiza beneficiile sustenabile şi financiare ale producţiei de energie solară.
Ce provocări/oportunităţi vedeţi pentru România şi regiune pe calea tranziţiei energetice? Cum credeţi că vor arăta lucrurile în 2030?
Dependenta de combustibilii fosili şi necesitatea modernizării infrastructurii reprezintă doar două din numeroasele provocări cu care ne confruntăm în acest proces. Totuşi, pe lângă acestea, există şi oportunităţi imense legate de exploatarea resurselor regenerabile şi de investiţiile în tehnologii inovatoare. În primul rând, trebuie să conştientizăm impactul pe care dependenţa de combustibili fosili îl are asupra mediului şi sănătăţii publice, fiind necesară o tranziţie rapidă către surse de energie curate şi sustenabile. De asemenea, modernizarea infrastructurii energetice este esenţială pentru a asigura un cadru adecvat pentru integrarea şi gestionarea eficientă a energiei regenerabile.
În ceea ce priveşte oportunităţile, potenţialul neexploatat al resurselor regenerabile, precum energia solară şi eoliană, poate deveni motorul unei economii durabile şi competitive. Investiţiile în tehnologii inovatoare şi eficienţa energetică contribuie la crearea de locuri de muncă şi la stimularea creşterii economice.
Privind către viitor, în anul 2030, putem vedea o transformare semnificativă a peisajului energetic, cu o creştere substanţială a capacităţilor de energie regenerabilă şi o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această tranziţie va aduce beneficii pe multiple planuri, inclusiv o mai mare siguranţă energetică, reducerea dependenţei de importurile de energie şi crearea de oportunităţi noi de afaceri şi locuri de muncă.
În concluzie, tranziţia energetică reprezintă un proces complex, dar esenţial pentru România şi regiunea sa. Cu o abordare strategică şi cooperare între toate părţile implicate, putem transforma aceste provocări în oportunităţi şi să ne construim împreună un viitor mai sigur, mai curat şi mai prosper.
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
