♦ La mijlocul lunii trecute, doi coloşi chinezi, LONGi, cel mai mare producător de panouri solare din lume, şi Shanghai Electric Group, conglomerat de soluţii şi echipamente energetice, şi-au anunţat retragerea din procesul de licitaţie publică prin care se dorea montarea a 455 MW solari la Complexul Energetic Oltenia ♦ Contractul, cu o valoare de 375 mil. euro, ar fi fost o investiţie comună a CE Oltenia alături de OMV Petrom, cea mai mare firmă locală ♦ Trecerea CE Oltenia de la zona de cărbuni la utilizarea gazului şi a energiei solare este, pentru România, cel mai complex proiect de tranziţie energetică, esenţial la nivel de sistem pe calea decarbonizării ♦ Doar că lucrurile nu merg conform planului. De ce?
România s-a angajat ca până în 2032 să retragă din funcţiune capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă. Anul poate suferi anumite modificări, au anunţat în mai multe rânduri autorităţile, ideea fiind de a scoate din funcţiune doar după ce România asistă şi la noi capacităţi conectate. Situaţia este complicată şi pentru că în 2027, cei 700 MW ai U1 de la Cernavodă intră în retehnologizare. În această tranziţie, investiţiile care ar trebui să fie realizate la Complexul Energetic Oltenia sunt esenţiale pentru decarbonizarea României. Prin intermediul Fondului de Modernizare, CE Oltenia a obţinut o finanţare în valoare de 897 de milioane de euro pentru investiţii noi în unităţi de producţie. Astfel, până în 2026 ar trebui puse în funcţiune două grupuri noi pe gaze cu o capacitate totală de 1.325 MW, iar până la finalul anului 2024 ar trebui finalizate opt parcuri solare cu o capacitate de 735 MW. Cel puţin aşa era planul iniţial. Din această capacitate solară, peste 450 MW ar urma să fie realizate de OMV Petrom alături de CE Oltenia. dar proiectul are deja probleme.