Sorin Pâslaru, ZF: Mergeţi la vot! În următorii cinci ani ani România îşi va desena infrastructura şi dezvoltarea pentru următoarele decenii. Nu-i lăsaţi pe alţii să decidă cine va face acest desen

Votul de duminică are o importanţă mai mare decât în trecut pentru că următorii patru-cinci ani vor fi decisivi pentru felul cum va arăta România deceniilor care vin. Administraţiile locale vor avea bani şi oportunităţi în următoarea perioadă electorală aşa cum nu au avut niciodată în istorie.

Va fi o perioadă cu care România nu se va mai întâlni prea curând. Pe plan intern va fi un vârf al investiţiilor în infrastructura de transport, medicală şi de educaţie care va determina o accelerare a investiţiilor private şi a felului cum arată şi funcţionează oraşele şi comunele. Este o fereastră de oportunitate istorică, pentru că se suprapun banii din PNNR cu cei din fonduri europene structurale, deci 80 mld. euro.

Iar pe plan extern suntem într-un moment de răscruce pentru că în următorii ani, în funcţie de evoluţia conflictului de la est, va fi o reaşezare strategică şi traseul viitor al României va fi definit de această reaşezare. Se vor face jocurile, cum se spune. Plus admiterea în OECD, preconizată pentru 2026, care va aşeza economia pe un alt nivel de complexitate.

În acest moment sunt în licitaţie obiective de infrastructură de 20 mld. euro. Sunt finanţări necesare pentru autostrăzi sau renovări de spitale, dar se aruncă şi cu banii pe stadioane care deja stau goale sau piste de biciclete în comune unde ar fi mai bune parcuri industriale.

Oricum ar fi, în ritmul actual al construcţiilor de autostrăzi, peste patru ani, la următoarele alegeri, ţara va fi traversată pentru prima dată de la vest la est şi de la sud la nord pe autostradă, poate cu excepţia unui segment pe Sibiu-Piteşti care nu va fi gata decât în 2030.

Accesul la autostradă şi drumuri expres va reconfigura economia localităţilor din proximitate. Numai în Bucureşti, finalizarea A0, adică centura mare, va însemna practic o dublare a suprafeţei Bucureştiului, cu impact pe toate sectoarele.

Va fi un salt înainte în următorii cinci ani cu impact masiv asupra administraţiilor locale, care vor beneficia de acces la noua infrastructură: centre logistice, investiţii în producţie, acces la noi pieţe. Depinde de viitorii primari şi de consiliile locale cum vor folosi aceste oportunităţi pentru dezvoltarea teritorială.

Administraţiile locale - primăriile, consiliile locale şi judeţene - au un buget de circa un sfert din bugetul general consolidat al statului.

În 2023 spre exemplu, au avut venituri de 135 miliarde de lei, adică 25% din veniturile totale ale bugetului general consolidat de 521 mld. lei, care la rândul său înseamnă 33% din PIB. Deci vorbim de circa 8% din PIB venituri.

Banii vin impozitul pe venit  - 40 mld. lei în 2023, 100% pondere şi taxele pe proprietate, 7 mld. lei, care se fac venituri integral la primării. La TVA, la primării merg 24 mld. lei din cele 104 mld. lei strânse anul trecut. Jumătate din veni­turile nefiscale (22 mld. lei din 43 mld. lei) merge la administraţiile locale, ca urmare a deţinerii de companii municipale de apă sau salubritate.

La cheltuieli avem 138 mld. lei în dreptul administraţiilor locale în 2023, adică 22% din cheltuielile totale, deci un deficit de circa 3 miliarde de lei. Înseamnă foarte puţin faţă de deficitul bugetar total de 90 miliarde de lei de la sfârşitul anului trecut. Sunt pe banii lor, de fapt.

Deşi au doar 22% din cheltuielile totale, administraţiile locale au aproape jumătate din cheltuielile de capital  - 18 mld. lei din 38 mld. lei anul trecut şi 40% din cheltuielile cu bunuri şi servicii de 77 mld. lei, adică 31 mld. lei.

Deci un buget de cheltuieli de bunuri şi servicii şi de capital cu care ar trebui să facă o viaţă mai bună pentru locuitorii lor de aproape 50 miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro. Pe aceşti bani se bat de fapt cei care vor fi duminică pe buletinele electorale. Mergeţi la vot, ca să nu decidă ei în numele vostru ce fac cu aceşti bani!

Iar alegerile pentru Parlamentul European vor fi determinante în 2024 pentru alegerea care va trebui făcută - un nou val al integrării, prin fuziuni bancare, bursiere, industriale şi crearea unui val investiţional care să scoată UE din mediocritatea creşterii din ultimii ani sau va triumfa perspectiva pesimistă, individuală? Va fi un examen greu pentru Bruxelles. Oricum ar fi, decizia ne aparţine.