Horváth România: Sustenabilitatea este importantă pentru 76% dintre români la votul pentru Europarlamentare din 2024, imediat după francezi, dar tot ei sunt şi cei mai sceptici faţă de posibilitatea de a contracara degradarea mediului

Românii se numără printre europenii cei mai dornici a trăi pe principii sustenabile, iar pentru 76% dintre aceştia sustenabilitatea reprezintă un aspect important în decizia de a vota la alegerile europarlamentare din acest an, imediat după francezi şi urmati de spanioli şi unguri, arată un studiu realizat de Horváth, în şapte ţări UE

În acelaşi timp însă românii sunt printre cei mai sceptici europeni privind promisiunile companiilor şi şansele Uniunii Europene de a diminua efectele negative ale economiei asupra climei şi ale mediului.

Potrivit studiului „Sustenabilitatea în contextul alegerilor europene”, 76% dintre români au răspuns că sunt „complet de acord” sau „parţial de acord” cu faptul că sustenabilitatea este un aspect important în decizia de vot, imediat după francezi (77%), fiind urmaţi de spanioli (76%) şi maghiari (68%). Media rezultată s-a situat la 73%, cea mai redusă importanţă acordată sustenabilităţii fiind înregistrată în Austria (56%). 

„Ne bucurăm să constatăm că şi pentru români sustenabilitatea a devenit un criteriu esenţial, în funcţie de care îşi iau deciziile legate de acordarea votului în scrutinul pentru Parlamentul European, care area loc o dată la cinci ani, dar şi deciziile zilnice – de cumpărare a unor produse şi servicii. Românii se preocupă de viitorul planetei, fiind convinşi, în proporţie mai mare decât alţi europeni, că răspunderea aparţine fiecăruia dintre noi, nu doar companiilor sau Guvernului. Cu toate acestea, studiul a relevat şi un grad mai mare de scepticism în România faţă de posibilitatea de a contracara degradarea climei şi a mediului”, a declarat Zsuzsa Bereschi, Principal Energie şi Tranziţie Sustenabilă, Horváth România.

Întrebaţi cui revine responsabilitatea privind sustenabilitatea, românii au răspuns în proporţia cea mai mare dintre toţi cei chestionaţi (52%) că aceasta ar trebui să fie a „fiecărui cetăţean”, peste media de 41% la nivelul celor şapte state.

Doar 34% dintre români consideră că această responsabilitate este „a Guvernului”, iar tot românii au fost cei mai mai puţini (4%) care cred că responsabilitatea aparţine „companiilor”.

În schimb, majoritatea respondenţilor din România (89%) „sunt de acord cu sancţiuni mai puternice pentru companiile care nu operează sustenabil”. Răspunsul lor coincide cu media studiului, în timp ce un sprijin ceva mai slab pentru sancţionarea întreprinderilor private s-a înregistrat în rândul respondenţilor din Germania (71%). 

În sens invers, dacă ar susţine acordarea de stimulente companiilor care acţionează în mod sustenabil, românii s-au situat pe locul al doilea (90%) între cei care ar susţine această idee, imediat după francezi (91%), în timp ce vecinii din Ungaria s-au situat pe al treilea lor (80%).

Românii spun că sustenabilitatea serviciilor şi a produselor este un criteriu important în deciziile lor de cumpărare în aceeaşi proporţie ca media studiului (89%), dar sunt printre cei mai sceptici cu privire la rolul pe care îl poate juca sustenabilitatea în condiţii de scădere economică: 79% au această îndoială, faţă de media de 67% a studiului.

O afirmaţie sensibilă supusă atenţiei respondenţilor, în contextul Alegerilor europene, a fost următoarea: „Aşa cum ne este solicitată astăzi în Europa, sustenabilitatea ne pune în pericol prosperitatea”. Românii au fost cei mai numeroşi (62%) dintre cei care au răspuns că sunt „complet de acord” sau „parţial de acord”, fiind urmaţi de germani (53%) şi francezi (52%), în timp ce media răspunsurilor favorabile afirmaţiei de mai sus s-a situat la 50%.

Asemenea afirmaţiei anterioare, o alta – „Lupta împotriva schimbărilor climatice va atrage dezindustrializarea continentului” – a înregistrat cea mai accentuată susţinere (66%) între respondenţii din România. Pe locul următor s-au situat respondenţii din Franţa şi Spania (cu câte 53%), pe când cea mai mică susţinere pentru această afirmaţie (32%) a fost constatată în Italia.

Studiul „Sustenabilitatea în contextul alegerilor europene” a fost efectuat, în primăvara anului 2024, asupra circa 1.900 de respondenţi din şapte state UE: Austria, Franţa, Germania, Italia, Spania, România şi Ungaria.