♦ Sectorul bancar are un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate, dar ar trebui să se vadă o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real ♦ Sănătatea financiară a sectorului bancar din România continuă să se menţină peste valorile medii europene ♦ Ar putea urma mai multe tranzacţii între băncile cu cote sub 2%, care vor crea ţinte pentru băncile mai mari ♦ Apetitul de finanţare există, dar se merge mult pe fonduri europene, iar cererea vine mai ales de la companii medii şi mari.
România are un sector bancar sănătos, capacitatea de a finanţa economia este prezentă atât din perspectiva capitalului, cât şi din perspectiva lichidităţii şi în acelaşi timp se observă o implicarea băncilor în a sprijini proiecte care sunt importante la nivel naţional, atât pe culoarul fondurilor europene, cât şi pe partea de a îmbunătăţi educaţia financiară atât a populaţiei, cât şi a antreprenorilor. De asemenea, există aşteptări în continuare privind o creştere a intermedierii financiare sănătoase. Acestea au fost câteva din concluziile celei de-a doua zile a ZF Bankers Summit 2024.
Deşi semnalele sunt pozitive, iar indicatorii sistemului bancar din România se menţine peste valorile medii europene, Florian Neagu, director general adjunct, direcţia de stabilitate, BNR, a explicat în cadrul conferinţei că totuşi ar trebui să ne pregătim pentru a face faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile.
„Sectorul bancar are şi o un grad bun de acoperire a pierderilor aşteptate cu provizioane, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate cu capitaluri şi ne-am aştepta să vedem o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori pentru a-şi consolida solvabilitatea firmelor. Avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate şi aşteptările noastre ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate”, susţine Florian Neagu.
Sergiu Manea, CEO, BCR
► Obiectivul nostru este unul foarte simplu. Credem în dezvoltarea ţării, indiferent că vorbim despre companii sau un individ sau o familie. Credem foarte mult că unul dintre canalele de dezvoltare este prosperitatea văzută dincolo de prosperitate materială şi credem foarte mult că trebuie să facem în fiecare zi în aşa fel încât să fim credibili în ce spunem. Astfel, ne ducem în trei zone foarte mari, una este aceea de creştere pentru România SA şi România SRL şi sprijinul în dezvoltarea ţării plecând din zona creatoare de joburi. Doi, preocuparea pentru prosperitatea individuală şi asta înseamnă foarte multă educaţie financiară şi foarte mult sfat la nivel general şi personalizat. Trei, transformarea digitală prin care înţelegem transformarea digitală a statului pentru că noi credem foarte mult în acest vector.
► Un aspect important în zona de educaţie, indiferent că vorbim de educaţie antreprenorială sau de educaţie individuală stă pentru noi în zona de sustenabilitate. În educaţie vorbim de educaţie financiară unde am dezvoltat peste 600.000 de români care au trecut prin programe de educaţie financiară şi încă 600.000 care au trecut prin educaţie financiară aplicată, dialogurile financiare personalizate. Vorbim despre încredere digitală şi acestea sunt eforturi pe care le facem acum să creăm nu numai curiculă, dar şi amplificare în ceea ce priveşte măsurile de siguranţă. Al treilea punct este educaţia pentru sustenabilitate pentru că transformarea sustenabilă a ţării nu stă numai în energie verde. Vorbim despre economie circulară, waste reduction, incluziune socială şi o bună guvernanţă. Acestea sunt domeniile în care încercăm să facem diferenţa.
► Dobânzile vor scădea şi eu cred că vor scădea binişor, dar mai lent decât ne aşteptăm. Noi avem prognoza de inflaţie după ultimele două luni de surprize pozitive în ceea ce priveşte inflaţia. Probabil că una dintre cele mai jos din piaţă ca inflaţie terminală, 4%-4,2%. Creşterea economică pe anul acesta, 2,6% cu riscuri de upside. Deci cred că vom vedea cumva rata la finalul anului oriunde între 6% şi 6,25%, rata de referinţă a BNR. Este prima oară în 30 de ani când spun unde se vor duce dobânzile.
Florian Neagu, director general adjunct direcţia de stabilitate, BNR
► Primul meu mesaj ar fi de prudenţă. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât şi pe plan internaţional, conflicte geopolitice importante, un război la graniţa României în desfăşurare, dezechilibrele macroeconomice rămân importante. Sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze. Constatăm că, pentru toţi indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât şi profitabilitatea.
► Rata creditelor neperformante a fost cea mai mare problemă în Europa, în sectoarele bancare din Europa după criza din 2008 şi continuăm să monitorizăm cu atenţie acest indicator. Vedem că în România s-a înregistrat deja un platou şi este deja o uşoară creştere a ratei creditelor neperformante. Evoluţia este în linie cu ce se întâmplă la nivel european şi este conform aşteptărilor. Nu este nicio surpriză. O pondere importantă în calculul acestei rate este formată de expunerile guvernamentale directe, ceea ce mai aduce cam un punct procentual la rată.
► Ce aş vrea să subliniez este că trebuie să ne pregătim pentru a face faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile. Sectorul bancar are şi un grad bun de acoperire a pierderilor aşteptate cu provizioane, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate cu capitaluri şi ne-am aştepta să vedem o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori pentru a-ţi consolida solvabilitatea firmelor.
► Avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate şi aşteptările noastre ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate.
► Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani, constatăm că ponderea dividendelor în total profituri în cazul economiei reale a fost de 107%, ceea ce înseamnă nu numai că nu s-a capitalizat economia, ci că s-au şi scos din rezervele făcute în anii anteriori. Ceea ce este sursă de îngrijorare pentru că vine pe un fond structural al acestei vulnerabilităţi de subcapitalizare cronică a economiei.
► Sectorul bancar din România a avut şi el ani buni de profitabilitate, dar ponderea dividendelor în total profit este undeva de 47%, ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate din tot profitul obţinut de sectorul bancar nu a fost distribuit către acţionari şi a fost distribuit către capitalizarea băncilor. Este o sursă de preocupare pentru că, uitându-ne la crizele anterioare, nu numai din România, de pe mapamond, canalul principal de risc vine din direcţia companiilor financiare.
► O altă vulnerabilitate pe care o avem e legată de nivelul foarte scăzut de intermediere financiară, cel mai mic nivel de intermediere financiară din Europa.
Omer Tetik, CEO Banca Transilvania
► În Există apetit de finanţare, dar se merge mult spre fonduri europene, deci cererea vine mai ales de la companii medii şi mari. Piaţa s-a obişnuit mult cu programele guvernamentale, cu IMM Invest, IMM Invest Plus, pe zona agri. Plafonul a fost consumat imediat ce s-a lansat şi guvernul a decis să îl majoreze cu 20%. Asta e bine, dar creează nişte aşteptări. Din T2 vom vedea o creştere mai mare pe zona de IMM, care în T1 a fost aproape inexistentă.
► Posibila creştere a TVA anul viitor şi alte provocări de care se discută acum conving oamenii să pună bani deoparte. Este o scădere în cererea de credite, pentru că dobânzile sunt încă sus, dar sunt şi incertitudini în discursul public. Şi-a revenit un pic faţă de anul trecut, vedem cerere mai mare pe retail, dar şi la companii. Suntem un pic sub un nivel normal.
► Aşteptările pieţei au fost spre o scădere mai abruptă de dobândă, dar noi am fost mai reticenţi. Nu ne aşteptăm la scădere abruptă, semnificativă. S-ar putea să fie făcut un pas, dar inflaţia încă rezistă şi cred că BNR va fi mai atentă la indicatori.
► La credite ne aşteptăm la cerere mai mare, şi de la companii mari şi de la IMM. Aşteptăm proiecte mari de infrastructură, spitale, drumuri, energie şi creşterea creditării va fi mai mare în partea a doua anului.
► Sper că taxa bancară să nu rămână permanentă. Se discută de profitul băncilor, dar noi creştem capitalul pentru a continua creditarea. Randamentul, profitabilitatea în sectorul bancar nu sunt mult mai mari decât în alte sectoare. Orice business sănătos trebuie să fie profitabil. Cerinţele de capitalizare sunt permanent în creştere la bănci.
► Pe termen scurt şi mediu nu avem nevoie de capital suplimentar. Având o capitalizare bună, cu lichiditate mare, vom căuta momente potrivite pentru a atrage fonduri noi din piaţă. Am avut o achiziţie discountată care vine cu un câştig. Achiziţia OTP Bank nu va pune presiune pe capitalizarea băncii.
n Calendarul legat de OTP depinde mult de aprobările finale de la autorităţi. Sperăm ca în maximum 9 luni să fuzionăm, să integrăm structurile OTP în BT.
► Dar nu va fi ultima tranzacţie pentru noi. Ne uităm la ţinte noi. Din asset management, leasing, factoring. Dar este ineficient pentru noi să cumpărăm o bancă cu o cotă de piaţă sub 1%, costurile nu se justifică când avem deja o cotă de 23%. Poate vom avea tranzacţii cu bănci medii sau mari. Vrem să fim în continuare principalul jucător.
► Cred că suntem acum, cu OTP, la un nivel confortabil pe piaţă, distanţa dintre noi şi competitori este confortabilă. În următorii 6-7 ani trebuie să dublăm activele ca să păstrăm cota de piaţă. Activele noastre reprezintă cam 10% din PIB, în timp ce în ţările vecine cea mai mare bancă are cam 15-20%. Nu vrem să ajungem la 28%, dar mai avem loc câteva procente de creştere fără să creăm o problemă de concurenţă.
► Cred că vom vedea mai multe tranzacţii între băncile cu cote mici, sub 2%, care vor crea nişte ţinte pentru băncile mai mari. Nu suntem singurul participant activ pe achiziţii.
Cea de-a doua zi a ZF Bankers Summit 2024 a adus în discuţie direcţia şi stabilitatea sectorului bancar, dar şi modul prin care băncile navighează prin noua realitate a digitalului, cum se adaptează noilor tendinţe şi efectele care se observă odată cu o consolidare a pieţei şi schimbarea paradigmei
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
