♦ Preşedintele Klaus Iohannis spune că va prezenta astăzi în CSAT poziţia sa referitoare la şefia NATO, după ce România a rămas singura ţară din Alianţă care nu sprijinea, până ieri, candidatura olandezului Mark Rutte ca secretar general al organizaţiei.
Ungaria şi Slovacia au anunţat marţi că-l sprijină pe Rutte pentru poziţia de secretar general al NATO în locul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat se încheie în toamnă. România a rămas, în urma acestor anunţuri, singura ţară din NATO care nu şi-a anunţat oficial sprijinul pentru olandez, pentru că-l susţinea pe Klaus Iohannis. Astăzi preşedintele României va informa CSAT şi apoi opinia publică despre decizia sa. Însă răspunsul este unul singur: România şi Klaus Iohannis nu sunt în poziţia de a bloca NATO.
„Despre NATO, mai mult mâine (astăzi - n. red.). Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice. Dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi integral lămuriţi şi putem să mergem mai departe“ a spus şeful statului, într-o conferinţă de presă, după întâlnirea de la Cotroceni cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella.
Toate bârfele din lunile din urmă susţineau că preşedintele a ţintit atât de sus pentru voia să obţină măcar o funcţie de top din UE: preşedinţia Consiliului (şefii de stat şi de guvern), preşedinţia Comisiei Europene (guvernul UE), poziţia de înalt reprezentat al UE pentru politică externă. Nu ştie nimeni sigur, dar aceste funcţii, scrie presa acreditată la Bruxelles, ar fi fost deja împărţite la un summit informal al UE, la începutul săptămânii. Iar Iohannis nu ar fi între câştigători. Or, ca să obţină o funcţie de comisar, este sub demnitatea unui fost şef de stat - comisarii sunt importanţi, dar vin din rândurile foştilor miniştri, nu ale şefilor de stat. Iohannis este încă tânăr, la 64 de ani, având în vedere că Ursula von der Leyen are 65 de ani şi va obţine aproape sigur un al doilea mandat în fruntea comisiei. Sau că Josep Borrell are 77 de ani şi are şi el şanse să-şi conserve mandatul de înalt reprezentant pentru politică externă al UE.
A fost „marginalizată“ România la această împărţeală?
„Nu e posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri“, a spus ieri Klaus Iohannis. Şi a adăugat: UE e o uniune de state, nu de partide şi trebuie negociat astfel încât toate statele să se simtă implicate şi servite în funcţie de interesul naţional. Nu e posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri. Dacă aşa s-ar fi întâmplat, trebuie corectat. Întrebat fiind, Iohannis a spus că România a fost tratată corect.
Va dona România un sistem de apărare Patriot Ucrainei?
CSAT va trebui să decidă azi dacă va dona Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot, aşa cum i-a cerut preşedintele SUA, Joe Biden, preşedintelui Klaus Iohannis. România a comandat din SUA şapte astfel de sisteme (cinci sunt în ţară, două urmează să fie livrate), complicate şi extrem de scumpe. Operaţionale sunt astăzi două, iar CSAT ar trebui să decidă dacă va dona unul Ucrainei.
Slovacia a anunţat că-l sprijină pe Rutte pentru şefia UE abia după ce acesta a promis că va facilita achiziţia de către Bratislava a unui sistem de apărare antiaeriană, după ce fostul guvern slovac donase Ucrainei singura instalaţie de acest fel (un sistem de apărare rusesc S-300) pe care-l avea. Germania a donat Ucrainei două sisteme Patriot, SUA două, Olanda unul. Sistemul este superperformat (al doilea sistem devenit operaţional în România a doborât două drone de la 50 de km. distanţă), dar greu de întreţinut şi scump Ð un miliard de dolari sistmul şi patru milioane de dolari fiecare rachetă trasă. De aceea puţini şi-l permit. SUA, o ţară imensă, cea mai bogată din lume, nu are decât aproximativ 50 de baterii Patriot.
