Ungaria a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru a doua oară, la 13 ani după prima. În perioada în care am fost prim-ministru, un rol pe care l-am deţinut între cele două preşedinţii, am avut un punct de vedere unic din care am putut asista la erodarea competitivităţii Europei, scrie premierul maghiar Viktor Orban în Financial Times.
Am avut norocul să cunosc marii arhitecţi ai integrării europene din anii 1990. Printre aceştia s-a numărat Helmut Kohl, care a observat adesea că supravieţuirea politică a Europei depinde de menţinerea competitivităţii economice. După cum a remarcat odată: "Cu toţii avem nevoie de Europa pentru a rămâne competitivi pe pieţele mondiale". Cuvintele sale nu au fost niciodată atât de relevante ca în prezent.
Pierderea competitivităţii UE a fost o tendinţă în creştere în ultimele decenii. Acest declin poate fi atribuit în primul rând deciziilor greşite ale Bruxelles-ului, care contravin realităţilor economiei mondiale.
Tranziţia ecologică este exemplul principal, în care UE şi-a impus propriile obiective motivate ideologic fără a consulta în mod adecvat industria. Având în vedere că preţurile la energie sunt acum de trei până la cinci ori mai mari decât cele din SUA, întreprinderile europene îşi pierd avantajul competitiv şi sunt obligate să aloce fonduri pentru facturile la utilităţi mai degrabă decât pentru inovare.
Este evident că Europa trebuie să îşi propună să devină lider în industria ecologică, cu un accent deosebit pe dezvoltarea şi fabricarea vehiculelor electrice. Cu toate acestea, impunerea de reglementări care împiedică actorii industriali şi împovărează cetăţenii nu mai este sustenabilă. Agricultorii se confruntă, de asemenea, cu provocări semnificative: costurile lor de producţie au crescut semnificativ şi trebuie să facă faţă unor obligaţii ecologice tot mai complexe.
Întreprinderile se confruntă, de asemenea, cu poveri fiscale din ce în ce mai mari. Introducerea, în ianuarie, a impozitului minim global pe profit al OCDE, considerată cea mai mare reformă fiscală a UE, a fost un eşec catastrofal. În ciuda faptului că aproximativ 140 de ţări, inclusiv toate statele membre ale UE, au aderat la acord, concurenţi-cheie precum SUA, China şi India nu l-au adoptat încă.
Europa a devenit o destinaţie mult mai puţin atractivă pentru investiţii, determinând chiar companiile europene să ia în considerare relocarea pe alte pieţe. În timp ce creşterea economică în principalele ţări ale UE abia va atinge 1 % în acest an, SUA va creşte cu aproape 3 %, China cu aproape 5 %, iar India cu aproape 7 %. În timp, nu vom face decât să rămânem şi mai mult în urmă. Este necesară o corecţie imediată a cursului.
Experienţa noastră în Ungaria arată că succesul economic necesită concurenţă şi un mediu favorabil afacerilor. Am implementat un impozit forfetar pe venitul persoanelor fizice, am eliminat impozitul pe moştenire pentru rudele apropiate şi menţinem cea mai scăzută rată a impozitului pe profit dintre ţările UE. De asemenea, ne-am diversificat relaţiile comerciale şi de investiţii, concentrându-ne pe cooperarea cu partenerii industriali din regiunea Asia-Pacific în sectoarele-cheie ale tehnologiei şi inovării. În consecinţă, anul trecut s-a soldat cu un aflux record de investiţii străine directe în Ungaria.
Ne propunem să îi convingem pe concetăţenii noştri europeni că o concurenţă sănătoasă, precum şi cooperarea cu cele mai bune tehnologii, vor duce la mai multă creştere. În special, propunem o nouă strategie industrială ecologică în colaborare cu principalii actori industriali. Ştim că principalii actori din economia europeană nu doresc să fie protejaţi de concurenţă printr-un război comercial. Dacă ei nu doresc acest lucru, atunci noi nu avem nevoie de el. Obiectivul nostru este să creăm un mediu favorabil afacerilor, asigurându-ne că întreprinderile au acces la energie sigură şi la preţuri accesibile şi că se pot angaja în concurenţă cu sarcini administrative minime.
Ne propunem să negociem un nou acord privind competitivitatea pentru a relansa expansiunea economică europeană, promovând în acelaşi timp o economie deschisă şi cooperarea internaţională. Dorim să limităm migraţia ilegală prin colaborarea strânsă cu principalele ţări de origine şi de tranzit, subliniind importanţa protejării frontierelor externe şi necesitatea finanţării UE în acest scop. În plus, dorim să modelăm viitorul politicii de coeziune pentru a obţine o mai mare convergenţă între regiuni. În cele din urmă, ne propunem să punem bazele unei politici agricole a UE orientate către agricultori.
Nu este un secret faptul că strategia de competitivitate a Ungariei s-a inspirat din agenda germano-franceză de creştere şi competitivitate. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că Berlinul şi Parisul, împreună cu Roma, au sprijinit iniţiativele preşedinţiei maghiare. Credem cu tărie că o Europă competitivă serveşte intereselor tuturor statelor membre. Ungaria se pregăteşte pentru o preşedinţie a UE extrem de activă. Este timpul să lăsăm deoparte disputele ideologice şi să pornim motorul Europei. Să facem Europa competitivă din nou.
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
