ZF Cei mai mari jucători din economie 2024. Cum accelerăm creşterea economică prin colaborarea dintre multinaţionale şi antreprenorii români? „Dezvoltarea noastră ca un business internaţional a fost un pas firesc pentru a rămâne în portofoliul marilor clienţi. Era o condiţie la licitaţii şi ca să nu fim refuzaţi am pornit extinderea regională“

♦ Trebuie să vedem ce putem face pentru antreprenorii români şi cum pot fi susţinute businessurile locale pentru a deveni jucători regionali ♦ Antreprenorii români au prins curaj, au proiecte importante de investiţii şi aplică pentru ajutoare de stat în egală măsură cu multinaţionalele ♦ Avem nevoie şi de investiţii mari, care să se apropie de pragul de un miliard de euro, pentru că acestea au cel mai mare efect multiplicator.

Un parteneriat de tip win-win între multinaţionale şi antre­prenorii români aduce bene­ficii de ambele părţi. Antre­prenorii români sunt facto­rul de agilitate, de contact cu piaţa şi cu toate schimbările legislative. Trebuie să vedem ce putem face pentru antreprenorii români şi cum pot fi susţinute businessurile locale pentru a ajunge companii regionale, au fost câteva din concluziile speakerilor prezenţi ieri la conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie“. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Nusco Imobiliara, Vodafone, BAT România, Ge­ne­trix, Carmistin, HILS Development, Do­me­niile Sâmbureşti, Hidroelectrica, Grou­pama, Aqua Carpatica şi NOERR.

„Dezvoltarea noastră ca un business in­ternaţional a fost un pas firesc pentru a ră­mâ­ne în portofoliul marilor clienţi. Era o condiţie la licitaţii şi ca să nu fim refuzaţi am pornit extinderea regională. Am mers în Un­garia şi Serbia, unde ne-am dezvoltat orga­nic. Acum suntem prezenţi în Ungaria, Serbia, Germania si Cehia, am crescut orga­nic şi prin M&A (achiziţii)“, a spus Loredana Apreu­tese, director general al International Alexander din Arad, un grup cu afaceri de aproape 300 mil. euro, liderul pieţei locale de transport mărfuri pe cale rutieră. Ea a mai precizat că multinaţio­nalele nu vin neapărat să facă un transfer de know-how, dar pentru a deveni un fur­nizor al unei multinaţionale tre­buie să adopţi anumite standarde şi pro­cese, iar acest lucru te obligă să aderi la toate lucrurile pe care le îndeplinesc multinatio­nalele.

Pe de altă parte, Dan Ştefan, cofondator şi manager la reţeaua de mobilitate Auto­nom Services, a spus că marile corporaţii fac foarte bine tot ce ţine de structură, disciplină, proceduri, iar antreprenorii români sunt factorul de ajustare, de agilitate, de contact cu piaţa şi cu toate schimbările legislative.

„Suntem o companie locală care rezolvă multe nevoi pe care le are o multinaţională. Trebuie să înţelegi procedurile, limbajul companiilor mari. În 2009 făceam 80% retail, business de rent, când a venit criza ce a mătu­rat aceste industrii ne-am dat seama că mai putem creşte. 20% erau clienţii corpo­rate şi alături de ei am crescut mult“.

Bogdan Bălaşa, general manager la HILS Development, dezvoltator imobiliar, spune că pe piaţa imobiliară, dezvoltările de succes vor fi acele parteneriate între com­pa­nii autohtone şi multinaţionale. Colaborarea cu multinaţionalele este un subiect ce se află deja pe masa dezvol­tato­rului pentru că în ul­ti­ma vreme se vorbeşte de proiecte integrate, mixed use, cu facilităţi diferite.

„Trebuie să aloci facilităţi locatarilor, tre­buie să ai zone comerciale dezvoltate. Avem discuţii preliminare cu marii jucători, cu multinaţionalele, încă dinainte de achi­ziţia terenului“. El a mai precizat că au fost multe situaţii când iniţiativa a venit din partea multinaţionalelor pentru a crea împreună un produs de succes.

Antreprenorii români au prins curaj, au proiecte importante de investiţii şi aplică pentru ajutoare de stat în egală măsură cu multinaţionalele.

Dacă acum 10-15 ani 90% din proiectele ce includeau ajutor de stat erau investiţii făcute de multinaţionale, acum s-a echilibrat ponderea, avem 50% multinaţionale şi 50% companii româneşti, potrivit lui Iulian So­rescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business la NOERR. Cu toate acestea, României îi lipsesc investiţiile de magnitudini mari. Acum un investitor care investeşte 200-300 mil. euro este considerat VIP în România, dar este nevoie şi de inves­ti­ţii care să se apropie de pragul de un mili­ard de euro, pentru că acestea au cel mai mare efect multiplicator în economie, a mai adăugat el.

Foarte multe companii româneşti au fost target de investiţie, cu alte cuvinte companii­le multinaţionale au intrat pe piaţa din Româ­nia folosind deja un sâmbure care s-a pornit, folosind nişte echipe care s-au format şi ulterior au diversificat gamă de produse, de servicii, a spus Dan Ostahie, CEO al Altex. „Este nevoie de echipe de specialişti români care să interacţioneze cu echipe de specialişti din străinătate astfel încât să creeze produsul, serviciile de succes pentru piaţa locală“.

Jean Valvis, preşedinte şi fondator, Valvis Holding

♦ PepsiCo şi Aqua Carpatica devin un fel de ambasador economic al României. Nu ştiu dacă realizaţi strategia şi importanţa acestei strategii.

♦ Nu sunt adept al unei strategii de branding şi marketing omogene pentru întreaga planetă. Trebuie să mă adresez ca marketing în funcţie de cultura pe care o are în mod istoric o naţie, un popor.

♦ Am constatat că la multinaţionale există această cultură de comunitate, cultura de a fi împreună, de a trăi ca un colectiv. E ca un sat de care aparţine toată lumea şi toţi luptă pe aceeaşi direcţie. (...) La multinaţionale comunitatea este cultivată la nivel instituţionalizat, acolo ai procedură pentru familie.

♦ Carpaţii sunt binecuvântaţi cu apele minerale şi s-au găsit izvoare, azi am trei izvoare cu zero nitraţi. Germania, Olanda, Ungaria, Belgia şi Franţa, toate ţările agricole, sunt pline de nitraţi şi îngrăşăminte. (...) Dacă am găsit un diamant aşa unic şi am trei copii care îmi cer să nu vând businessul, ar fi ciudat să vând pentru nişte milioane de euro.

Bogdan Bălaşa, general manager la HILS Development

♦ Colaborarea cu multinaţionalele este un subiect ce se află deja pe masa noastră de analiză pentru că în ultima vreme se vorbeşte de proiecte integrate, mixed use. S-a vorbit de dezvoltarea oraşului de 15 minute. Zona Pallady, unde am construit peste 6000 de locuinţe până acum, s-a dezvoltat şi datorită multinaţionalelor din spectrul comercial.

♦ Avem un proiect de regenerare urbană, HILS Republica, ce se întinde pe 18 hectare, iar acolo avem discuţii avansate cu aducerea de companii care să dezvolte zona comercială. Alocăm 3-4 hectare pentru dezvoltarea unui galerii comerciale. Consider că dezvoltările de succes pe viitor vor fi aceste parteneriate între companii autohtone şi multinaţionalele ce vin cu o gamă de servicii care să ducă la creşterea nivelului de calitate al locuirii.

♦ Avem discuţii preliminare cu multinaţionalele încă dinainte de achiziţia terenului. De fiecare dată suntem deschişi la discuţii, au fost multe situaţii când iniţiativa a venit din partea lor, pentru a crea împreună un produs de succes.

♦ Avem vânzări cu 25-30% mai mari în primele cinci luni. Ponderea clienţilor care accesează credite este mai mare.

Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business, NOERR

♦ Dacă acum 5-10 ani vorbeam de investiţii de 5-10 mil. euro şi ni se păreau mari, acum vorbim de investiţii de 30-100 mil. euro. Ajutoarele de stat au bugete din ce în ce mai mari, acoperă tot mai multe industrii, dar tot nu fac faţă acestui volum al investiţiilor.

♦ În ultimii ani bugetele anuale nu au fost suficiente, s-a ajuns să se depună de 3-5 ori mai multe proiecte, ceea ce arată că este nevoie de mai mulţi bani pentru dezvoltarea acestor businessuri.

♦ României îi lipsesc investiţiile de magnitudini mari. Un investitor care investeşte 200-300 mil. euro este considerat VIP în România, dar nu am văzut investiţii de aproape un miliard de euro. Astfe de investiţii ar atrage dezvoltarea mediului conex şi investiţii multiplicatoare.

♦ România oferă cel mai mare procent la ajutoare de stat. În Polonia ajutoarele ajung la 15-20% din investiţia realizată, în Ungaria la 25%-35%, iar la la noi mai mult de jumătate.

♦ Dacă acum 10-15 ani 90% din proiectele ce includeau ajutor de stat erau investiţii făcute de multinaţionale, acum s-a echilibrat ponderea, avem 50% multinaţionale şi 50% companii româneşti. Au prins curaj antreprenorii români, promit capacităţi de producţie, aplică pentru ajutoare de stat.

Leo Gherghina, consultant specializat în consultanţă pe zona de family business

♦ Clar că un manager de multinaţională are un apetit de risc mai scăzut decât un antreprenor român. Avantajul competitiv ţi-l dă mentalitatea de antreprenor. Chiar dacă ai constrângeri bugetare poţi să iei mai rapid decizii de achiziţie, de intrare pe segmente noi, timpul devine esenţial. Chiar dacă eşti în ocean este mai greu să întorci un pachebot decât un velier mai mic.

♦ Parteneriatele sunt importante, sunt o nouă temă de dezvoltare, parteneriatul este mai sofisticat decât o achiziţie. Alianţele strategice devin mult mai interesante decât o achiziţie. Ne aşteptăm să vedem mai multe astfel de parteneriate (cu referire la Aqua Carpatica-PepsiCo) şi dorinţa mea a fost mereu să văd antreprenorii români ieşind din România şi să aibă succes în expansiunea lor.

♦ Petrec timp încercând să cunosc antreprenori tineri, văd mare potenţial, deschidere, au întrebări, se gândesc cum să creăm ecosisteme. Oamenii sunt ambiţioşi şi deschişi la orice sfat. Important este să învăţăm lecţiile pe care le avem de învăţat.

Loredana Apreutese, director general, International Alexander

♦ În 2003, am pornit de la un camion pe zona de textile, ne- am dezvoltat pe partea de automotive în 2006, iar din 2012 am decis să ne specializăm pe un anumit segment şi să aducem în portofoliu multinaţionale.

♦ Suntem prezenţi în Ungaria, Serbia, Germania şi Cehia, am crescut organic şi prin M&A (achiziţii). Acum trei ani am cumpărat Vio Transgrup, am intrat pe o nouă nişă.

♦ Din totalul businessului 20% reprezintă businessul pe extern, din transport, logistică integrată şi partea de producţie. Acum doi ani am cumpărat o companie din industria de componente auto, am preluat trei fabrici, am renunţat la cea din Germania pentru că forţa de muncă era prea scumpă. Am păstrat fabricile din România şi Cehia. Producem componente pentru BMW, Porsche, Skoda.

♦ Dezvoltarea a fost un pas firesc pentru a rămâne în portofoliul marilor clienţi, era o condiţie la licitaţii şi ca să nu fim refuzaţi a pornit această dorinţă de a ne dezvolta regional. Am mers în Ungaria şi Serbia, unde ne-am dezvoltat organic.

♦ Comunicarea este cel mai important pas în parteneriate, indiferent în ce direcţie ne ducem, comunicarea este cheia şi deschiderea de-a te adapta pentru a ajunge la puncte comune.

♦ Este important să găseşti omul potrivit la locul potrivit, românii sunt oameni locomotivă, ştiu să construiască lucruri şi să facă lucruri. În jurul nostru am creat un nucleu de oameni, am reuşit să îi unim, să se completeze. Suntem deschişi la digitalizare.

Ionuţ Ilie, managing director, Vel Pitar, cel mai mare producător de pâine şi produse de panificaţie

♦ Pe termen lung, cred că România are potenţial să devină un hub pentru produse de panificaţie, grupul Bimbo face tot ce se poate face din făină, biscuţi şi alte produse.

♦ Pentru 2024 investiţiile se ridică la 20 mil. euro. Avem buget ce vizează extinderi sau dezvoltări ulterioare, care se referă la anii următori şi variază între 50 şi 100 mil. euro în funcţie de oportunităţi.

♦ Urmează investiţii şi în alte produse, piaţa de pâine în România este uriaşă, suntem cel mai mare jucător din domeniu, dar piaţa este şi extrem de fragmentată. Vrem să consolidăm segmentul cu pâinea, care rămâne element central. Este loc de creştere şi de consolidare, dar urmărim diversificarea şi extinderea în categorii noi cu tehnologie sofisticată.

♦ Există planuri de creştere, suntem într-o fază de integrare, a cinci companii diferite, pe care încercăm să le aşezăm pe acelaşi mod de lucru. Al doilea pas important care consumă nivel mare de investiţii este un upgrade pe tot ce înseamnă safety/calitate în această zonă şi ne uităm la felul în care se poate optimiza businessul având în vedere că sunt 16 fabrici şi peste 500 de repere pe care încercăm să le aducem în parametri.

Dan Ştefan, cofondator şi manager Autonom Services

♦ Am crescut în multinaţionale, este un loc unde poţi învăţa multe, dar totul este să te desprinzi la timp. Am lucrat cu multinaţionalele ca şi clienţi.

♦ În 2009 făceam 80% retail, business de rent. Când a venit criza ce a măturat aceste industrii ne-am dat seama că mai putem creşte. 20% erau clienţii corporate şi alături de ei am crescut mult.

♦ Suntem o companie locală care rezolvă multe nevoi pe care le are o multinaţională. Trebuie să înţelegi procedurile, limbajul companiilor mari.

♦ Vrem să facem leverage pe ce ştim noi. Băncile ne dau şi bani şi clienţi, accesul este cheia. În businessul de leasing operaţional ca să ai succes trebuie să ai acces la sursa de capital, să fii un bun asset management. Banii se duc după bani, le-am acordat transparenţă finanţatorilor. Avem 250 mil. euro datorii la grupuri financiare, nu ne e frică să facem leverage.

♦ Trebuie să ne uităm la nevoi, să ne ascultăm clienţii. Pe servicii profesionale pentru companii încă mai este mult de făcut, piaţa nu este matură încă. Să ne uităm la nevoi, tot timpul vor fi acolo, să le înţelegem modul de funcţionare. O corporaţie face foarte bine structură, disciplină, proceduri, trebuie să înţelegi bine aceste lucruri, aşa că tu poţi să fii un factor de ajustare, de agilitate, de contact cu piaţa şi cu toate schimbările legislative.

Bogdan Iliescu, director comercial, Nusco Imobiliare

♦ Pe toată platorma de peste 23 de hectare investiţia totală a proiectului Nusco City probabil se va apropia de 1 miliard de euro, în timp.

♦ În zona Tunari facem un proiect de case, deci credem în dezvoltarea oraşului în afara Bucureştiului, către toate celelalte zone.

♦ Am finalizat conceptul pentru o şcoală privată de 580 de elevi, peste 7.500 mp, în proiectul Nusco City.

♦ Pe lângă terenurile pe care le avem căutăm şi alte oportunităţi, căutăm terenuri în care să putem crea această filosofie de comunitate, de a aduce un stil de viaţă cât mai bun pentru clienţi. (...) Suntem în discuţii cu alte trei terenuri pentru achiziţii.

♦ A trecut vremea în care aveai un teren, construiai un bloc, îl vindeai şi erai fericit. Acum dacă vrei să construieşti comunităţi trebuie să vii cu multe lucruri şi trebuie să ai o strategie, clienţii să vadă că ce ai construit atinge toate punctele pe care ei şi le doresc în viitorul lor proiect.

♦ Pentru noi anul 2024 este unul foarte bun. Clienţii cumpără, vedem rezultate foarte bune.

Octavian Păltănea, director dezvoltare, Grup Carmistin

♦ Noi ne-am setat acum patru ani că dorim să fim cel mai mare producător de proteină şi carne din România, cu deadline pentru 2025. Am devansat acest deadline şi la finalul anului 2023 am devenit cel mai mare producător de proteină din România şi dorim să consolidăm această poziţie.

♦ Am terminat anul 2023 cu aproape 400 de milioane de euro ca cifră de afaceri, anul acesta estimăm o creştere de 30% prin deschiderea de unităţi noi de producţie.

♦ Vom deschide cel mai nou abator din estul Europei, o capacitate de 13.500 de capete pe oră pentru pui, o investiţie de aproximativ 70 mil. euro implementată în doi ani de zile, cu ajutor de stat de la Ministerul Finanţelor.

♦ Pe linia de porc urmează investiţia în cel mai mare abator din ţară şi din regiunea balcanică, cu o capacitate de 1,2 milioane de capete pe an,un proiect cofinanţat prin ajutor de stat. Am demarat proiectul de investiţii, avem o estimare de punere în funcţiune pentru T3 2026.

♦ Dorim să integrăm cât mai mult, aici este şi secretul succesului nostru şi succesul pe care dorim să îl transmitem antreprenorilor români, mai ales în domeniul alimentar, care este unul complex.

Radu Berevoescu, general manager & senior commercial director East Balkans, PepsiCo   

♦ Am investit mult în România, în ultimii 10 ani am investit undeva la 320 de milioane dolari în România. (...) Am anunţat acum doi ani de zile o investiţie în fabrica de la Popeşti-Leordeni, de aproape 100 de milioane de dolari. Vorbim de depozite, linii noi, veţi vedea curând un depozit pe care îl anunţăm.

♦ Avem parteneriate cu peste 20 de fermieri români, pentru că noi producem în România, bunurile de pe piaţa din România sunt produse aici, avem două fabrici, una de băuturi şi una de snacksuri, şi ne propunem ca 100% din cartofii pe care îi utilizăm să fie de la antreprenori locali.

♦ Cred că multinaţionalele sunt o şcoală de management foarte bună, de procese, de structuri, de modul în care ne uităm la rezultate, la obiective. Cred că firmele antreprenoriale sunt mult mai flexibile în anumite zone şi reacţionează câteodată mai repede decât ar putea să o facă o multinaţională.

♦ Anul 2024 a venit cu incertitudine pentru noi, marcat de incertitudine legislativă. Avem o taxă pe zahăr de la începutul anului, anul trecut în ianuarie am avut o creştere de TVA, astfel încât ne uităm la nişte categorii care sunt afectate de măsurile acestea.

Dan Ostahie, CEO, Altex

♦ O expansiune internaţională trebuie în primul rând să se sprijine pe o piaţă domestică puternică.

♦ Cred că toate companiile româneşti care au ajuns eroi în economia naţională îşi vor dori o expansiune regională, iar o expansiune regională semnificativă ar trebui să includă în mod obligatoriu Bulgaria şi Grecia.

♦ Eu aş prefera achiziţii sau fuziuni pentru pieţele externe. Cred mult în nevoia de a avea cultura locală, de a nu porni chiar de la zero, pentru că este dificil şi ia mult timp şi adesea costă mult mai mult decât o achiziţie.

♦ Trebuie încurajate investiţiile companiilor multinaţionale, ajută la creşterea companiilor locale prin tot felul de transferuri de know-how, investiţii, parteneriate şi asta la sfârşit creează un climat competitiv, companiile româneşti pot creşte şi cu sprijinul acestor multinaţionale pot ajunge pe pieţe străine.

♦ Piaţa locală trebuie să crească din toate perspectivele, consum, producţie şi servici. România poate să devină un hub de servicii medicale, România poate să redevină un hub de educaţie, iar România este o ţară extrem de frumoasă şi cu o investiţie comună în turism devine o destinaţie extraordinar de interesantă.

Victor Banţa, secretar general adjunct, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

♦ În ceea ce priveşte estimarea pentru extinderea reţelelor, noi am finanţat sau am propus spre finanţare lucrări publice în aşa fel încât cred că vom ajunge până în 2028 la peste 75% reţele de apă şi canal în România pentru localităţi şi pentru locuinţe.

♦  Pe Anghel Saligny atunci când s-a început am plecat cu 50 de miliarde de lei doar pentru drumuri, poduri, apă şi canal, pe o durată de şapte ani, din 2021 până în 2028, bani publici, din bugetul statului, care sunt credite de angajament, adică ei sunt pe hârtie. Plus, încă 15 miliarde de lei pentru reţele de distribuţie gaze. Deci o anvelopă de 65 de miliarde de lei pe 7 ani.

♦ În momentul de faţă, pe Anghel Saligny s-a ajuns cu plata pentru toate lucrările pe care le-am primit la decontare până pe 30 aprilie 2024. Eu cred că este un termen de plată rezonabil.

♦ Ministerul Dezvotării derulează acum peste 15.000 de contracte de finanţare.