ZF Bankers Summit 2024, ziua 1. Băncile sunt optimiste, văd oportunităţi, riscuri există, dar fără impact, cel puţin momentan. Dobânzile vor scădea, dar mai lent decât aşteptările. Lichiditatea foarte mare şi depozitele în creştere arată sănătatea sistemului, în timp ce creditarea aşteaptă o accelerare în a doua parte a anului

♦ Sistemul bancar ar trebui să îşi îmbunătăţească puţin activitatea de creditare din perspectiva ritmului de creştere ♦ Consolidarea există de ceva timp în România şi s-ar putea accentua în perioada următoare ♦ Fie companiile  aşteaptă dobânzi mai mici, fie nu sunt multe proiecte de investiţii ♦ Piaţa creditelor retail se revitalizează, trasă în sus de creditul de consum ♦ Piaţa corporate a decelerat de la începutul anului, dar a fost o ajustare normală.

Bancherii văd în continuare oportunităţi şi rămân optimişti privind perspecti­vele sistemului bancar. Băncile sunt solide, nivelul de lichiditate este foarte mare, depozitele cresc, creditarea creşte, chiar dacă într-un ritm mai redus comparativ cu anul trecut şi cel mai probabil în a doua parte a anului se va înregistra o accelerare. Dobânzile sunt aşteptate să scadă dar mult mai lent faţă de aşteptările iniţiale, pe de altă parte consolidările îşi vor continua parcursul, poate chiar într-un ritm mai accelerat decât până acum.

Acestea au fost doar câteva din concluziile primei zile a ZF Bankers Summit 2024.

„Din partea sistemului bancar nu mă aştept decât să îşi continue ritmul acesta de creştere. Mă aştept să ne îmbunătăţim puţin activitatea aceasta de creditare în sensul să ne apropiem la ritmul de creştere de anul trecut. Mă aştept să se continue investiţiile pornite în zona de automatizare. Observăm că această tendinţă de consolidare există în România de ceva timp, cam din 2010. Cu siguranţă acei acţionari, acele bănci văd o perspectivă prin a face aceste operaţiuni. Din ce am văzut până acum, operaţinile care s-au făcut au adus plusvaloare şi sistemului în sine. Observăm şi o creştere a profitabilităţii odată cu această consolidare“, a explicat Bogdan Neacşu, preşedinte executiv CEC Bank şi preşedinte ARB.

Din perspectiva Mihaelei Bîtu, CEO, ING Bank România, sistemul bancar este la un nivel extrem de solid şi de bun, iar dorinţa pieţei este de a creşte nivelul de intermediere financiară, mai ales că există foarte multă lichiditate.

„Ceea ce nu merge este că, în continuare, în zona persoanelor juridice avem o componentă foarte de companii cu capitaluri negative, chestiune care influenţează negativ. Sperăm să existe o hotărâre mai mare la nivelul aparatului administrativ încât să există măsuri care să forţeze aducerea acestor companii în zona bancabilă“, susţine Mihaela Bîtu.

Din punctul de vedere al lui Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank, creditul neguvernamental în termeni reali scade de ceva vreme. „Fie firmele nu au capacitatea de a se împrumuta, ceea ce nu cred. Fie companiile, din cauza creşterii dobânzilor, au o problemă de a se finanţa, debt service este mai mare şi atunci încearcă să întârzie planurile de investiţie până când dobânzile vor fi în zone mai acceptabile, fie nu sunt foarte multe pro­iecte de investiţii. În momentul de faţă, pentru persoanele juridice, cererea de fi­nanţare este destul de marginală. Ceea ce vedem în momentul de faţă este o piaţă de refi­nanţare. Nouă bănci din top sunt într-un joc de refinanţare pe persoane juridice, ceea ce este un lucru extraordinar pentru că beneficiarul va fi clientul“, a explicat el.