Economia românească va trece, în următorii ani, printr-un amplu proces de restructurare, pe fondul provocărilor generate de schimbările tehnologice, de criza forţei de muncă şi de modificările fiscale, iar firmele trebuie să îşi pregătească cu atentie planurile de business pentru orizontul 2025-2027 în condiţiile în care perspectivele nu sunt deloc pozitive, potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant.
,,2024 este un an de standby pentru majoritatea firmelor româneşti. Este un an de respiro după 4 ani de crize multiple, de inflaţie, de probleme logistice. Este un an de acalmie în care, pe fondul stabilităţii oferite de cadrul electoral nu numai în România ci la nivel global, nu vom asista la modificări semnificative de ordin fiscal, decizii majore care să impacteze business-ul, nu vom avea surprize. Însă din 2025, lucrurile vor arăta cu totul altfel’’, spune Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
În plus, statisticile procedurilor de insolvenţă arată că, în foarte multe cazuri, managementul este principalul Ovidiu Neacşu vinovat pentru situaţia economică dificilă în care se află companiile.
,,A trecut vremea managerilor ,,şcoliţi’’ la locul de muncă, crescuţi pe valul creşterii consumului. În perspectiva următorilor ani, leadership-ul va avea o influenţă tot mai puternică asupra business-ului, a modului în care este capabilă compania să prevadă oportunităţile din viitor şi să anticipeze semnalele de alarmă”.
Potrivit analiştilor, cel puţin în 2025, pentru multe companii, mai ales din zona IMM-urilor, marea provocare o va reprezenta continuitatea business-ului.
”Ne confruntăm, din păcate, cu o criză majoră de leadership, fapt care riscă să influenţeze competitivitatea economică în orizontul următorilor ani’’, afirmă experţii.
În opinia lui Ovidiu Neacşu, anul viitor va aduce un nou ciclu de probleme economice, de la cele de ordin fiscal, la cele structurale care ţin de relevanţa business-urilor, de concurenţă şi de evoluţia economică în general.
,,Criza datoriilor la nivel global se adânceşte pe zi ce trece, iar soluţiile sunt cele deja cunoscute. Creşteri de taxe, reduceri de cheltuieli bugetare, cu efectele directe în economie. Pentru România, perspectivele indică o amplificare a provocărilor de natură fiscală (creşteri de taxe) şi o accentuare a problemelor mai ales din industriile asociate consumului (scăderi de producţie şi vânzări, accentuarea blocajului financiar etc.) Necesara restructurare a aparatului public, reducerea cheltuielilor statului pe fondul deficitului semnificativ, noua lege a salarizării şi inflaţia vor pune o presiune semnificativă pe consum, pe ramurile productive ale economiei’’, arată analiza.
Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că peste 150.000 de firme vor avea probleme financiare în 2025, iar datele anunţate de Registrul Comerţului, după primul trimestru, vin să confirme această predicţie.
Anul trecut, spre comparaţie, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate (16335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvenţă)
Potrivit specialiştilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de faţă, sunt cele din comerţ, agricultură, industrie şi construcţii, acolo unde creşterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare şi limitarea creditării au creat multiple probleme.
,,Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dat de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptare a ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică’’, spun analiştii Sierra Quadrant.
Ei atrag atentia că, din păcate, multe dintre firmele româneşti ajung să apeleze la producedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcţionare a business-ului.
,,Din păcate, la noi se înţelege greşit, de mulţi antreprenori, rolul procedurilor de restructurare. Restructurarea operaţiunilor nu înseamnă doar să îi ajuţi să îşi reducă datoriile, să îşi rezolve problemele de finanţare. Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului - cine sunt clienţii, cum arată piaţa, care sunt competitorii, dacă au posibilităţi de inovare. Altfel, în absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung, multe dintre firme ajung, după câţiva ani, în aceeaşi situaţie în care s-au aflat şi în momentul în care au fost restructurate’’.
Ovidiu Neacşu spune că a trecut vremea când firmele puteau să îşi facă planuri pe 4-5 ani, mizând pe creşterea economică, pe avansul consumului, pe stabilitatea unei legislaţii fiscale. Nivelul de impredictibilitate, de incertitudine, a crescut foarte mult, iar planurile de business nu mai pot urmări o evoluţie liniară. Volatilitatea a devenit cuvântul de ordine, iar perspectivele trebuie să în calcul o mulţime de factori, de la ritmul tot mai alert de inovare, la AI şi schimbarea obiceiurilor de consum.
Potrivit Sierra Quadrant, economia românească riscă să piardă semnificativ la capitolul competitivitate, să devină practic irelevantă în perspectiva următorilor ani, dacă nu îşi va restructura operaţiunile şi nu va adopta planuri de planificare strategică, soluţii menite să anticipeze riscurile şi să exploateze avantajele oferite de AI, de inovaţie şi cercetare.
