ZF Live. Daniel Anghel, ConsiliulInvestitorilor Străini: Cum face România să atragă investiţiile străine cu valoare adăugată mai mare şi cum se propagă investiţiile în judeţele sărace?

♦ România a ajuns la un stoc de investiţii străine de aproape 120 mld. euro, dar judeţe precum Vaslui, Gorj sau Mehedinţi au atras 30 mil. euro sau mai puţin, în vreme ce Bucureştiul şi Ilfovul au absorbit 6 din 10 euro investiţi de companiile multinaţionale în România.

Este limpede că piaţa locală este atractivă pentru investi­torii străini şi de cele mai multe ori se bate pentru locul al doilea sau al treilea în regiune din acest punct de vedere, cu Cehia sau Ungaria, după Polonia. Pentru ca economia să treacă la următorul nivel, este nevoie însă de investiţii străine cu valoare adăugată mai mare, adică România să atragă şi centre de producţie, dar mai ales centrele de cercetare şi dezvoltare şi sediile centrale ale companiilor. Care este reţeta care poate atrage investitorii care se uită spre ţările est-europene pentru astfel de investiţii?

„Când analizează o anumită locaţie, investitorii se uită la câteva categorii de competitivitate a respectivei locaţii. În primul rând, predictibilitatea legislaţiei este un lucru extrem de important. Al doilea aspect este dimensiunea pieţei şi aici stăm foarte bine, suntem pe locul al doilea în regiune, după Polonia. Apoi este piaţa muncii şi digitalizarea“, răspunde Daniel Anghel, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), la ZF Live.

Dacă Europa ar fi o companie, Germania ar fi sediu central, iar România ar fi hala de producţie, reieşea din cifrele prezentate de Gabor Hunya cercetător la Viena Institute for International Economic Studies, invitat special al Galei ZF 23 de ani. Economia României este, aşa cum o caracterizează profesorul de economie, una de producţie, pe când economia germană, de exemplu, este una a sediilor centrale, care înseamnă în consecinţă investiţii cu valoare adăugată mai mare, salarii mai bune, centre de cercetare şi dezvoltare şi, în general, un standard de viaţă mai ridicat. Profesorul Gabor Hunya nu vede altă modalitate pentru ca economia României să devină una a sediilor centrale în afară de internaţio­nali­zarea companiilor antreprenoriale ro­mâneşti. Pentru că, argumenta el, o com­panie germană cu greu îşi va face sediul în România şi să îşi ducă producţia în altă ţară.