Marele val verde riscă să se transfome în blocajul verde: de mai bine de un an de zile, proiectele se opresc la stadiul de contracte de racordare. Schemele promise aşteaptă în sertare, dar vestul accelerează. Care sunt cauzele blocajului din România?

♦ Marele val verde de investiţii în domeniul energiei regenerabile, care ar trebui ca pe termen lung să ducă la scăderea facturilor, devine treptat un mare blocaj verde ♦ Problema este că în timp ce România bate pasul pe loc, vestul Europei, dar şi state din regiune merg cu acceleraţia la podea, iar această diferenţă de viteză se va vedea exact unde doare mai tare, în facturi

Datele de pe site-ul Transelec­trica arată că la finalul lunii aprilie România avea pro­iec­te solare cu o putere in­stalată de 1.626 MW şi eolie­ne de 3.027 MW. Situaţia este aproape ne­modifi­cată de la începutul anului. Dar mai grav este că nici faţă de ianuarie 2023, lucru­rile nu au progresat, cei câţiva zeci de megawaţi mon­taţi fiind departe de miile de megawaţi la care România visează şi care ar trebui să ducă la scăderea facturilor la energie. Până atunci, România continuă să defileze cu unele dintre cele mai mari preţuri la energie din Europa. Ieri, de exemplu, energia spot costa aici 119 euro/MWh, doar Ungaria şi Serbia având preţuri mai mari. Spre vest, în Germania energia se tranzacţiona cu 78 de euro/MWh, în timp ce Franţa, care se ba­zea­ză pe energie nucleară, avea un preţ de numai 46 de euro/MWh. Ministerul Ener­giei, Transelectrica şi Autoritatea Naţiona­lă de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu au furnizat până acum expli­caţii clare privind motivele care au stat la baza creşterii preţului energiei din Româ­nia, fenomen vizibil de mai bine de o lună.

„Proiectele de energie verde se con­fruntă cu întârzieri severe“, se arată într-un studiu realizat de Zeigo, parte a Schneider Electric, compania care livrează software în zona sustenabilităţii pentru clienţii săi. „Fondurile europene şi schemele suport prin Contracte pentru Diferenţă (CfD) întârzie să îşi producă efectele. Astfel, pro­iectele de energie verde din România nu trec mai departe de securizarea conec­tării la reţea. Proiectele care sunt mai avansate nu sunt eligibile pentru schema de CfD. Cu multe proiecte care sunt la stadiul de RtB (ready to Build), dezvoltatorii se uită către instituţiile de credit, dar care în mod normal cer existenţa unor PPA-uri (contracte pe termen lung)“, se mai arată în studiul Zeigo.