♦ O parte importantă din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă însă refinanţări ale unor credite anterioare la dobânzi mai mici, uneori fixe câţiva ani, aflate acum în ofertele băncilor ♦ Din cauza dobânzilor mari unii români au început să aibă dificultăţi în rambursarea creditelor astfel că au încercat să restructureze creditele vechi prin refinanţări, reeşalonări, după cum au explicat analiştii ♦ Concret, odată cu saltul dobânzilor, românii care aveau deja credite ipotecare au profitat de ofertele promoţionale ale unor bănci pentru refinanţări la dobânzi mai mici, în jurul a 5-6%, uneori fixe 3-5 ani ♦ În plus, unii români au apelat şi la conversiile ipotecarelor de la ROBOR la IRCC, aceste credite convertite figurând ca şi credite noi ♦ Dincolo de ofertele băncilor, la creditele ipotecare noi în lei dobânda medie a fost în primele cinci luni din 2024 aproape de 8%, după ce în aceeaşi perioadă din 2023 depăşise 8%, atingând un vârf de 8,44% în luna mai 2023.
Piaţa finanţărilor ipotecare a accelerat puternic în prima parte a acestui an, volumul cumulat al creditelor ipotecare noi în lei din primele cinci luni urcând la 18,6 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2023, potrivit datelor BNR.
Însă, o parte importantă din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt rostogoliri/refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare la dobânzi mai mici, uneori fixe timp de câţiva ani, aflate în ofertele băncilor.
Analizând soldul creditelor pentru locuinţe în lei vedem din rapoartele BNR că a ajuns în luna mai 2024 la 92,6 mld. lei, fiind mai mare cu doar 4,4 mld. lei faţă de soldul din luna mai 2023, această diferenţă reprezentând de fapt creditele în lei pentru locuinţe „efectiv“ noi acordate populaţiei de băncile de pe piaţa românească în ultimul an. Cum s-ar putea explica această situaţie a creditelor ipotecare noi, dominate de fapt de refinanţări/restructurări de credite?
