Cursul a încheiat săptămâna trecută peste pragul de 4,53 lei/euro, după ce joi a urcat la maximul ultimilor doi ani şi jumătate, apropiindu-se de nivelul de 4,54 lei/euro, ca urmare a intensificării percepţiei de risc investiţional pe pieţele financiare internaţionale, în contextul apropierii datei referendumului privind ieşirea Marii Britanii din UE. Un nivel mai ridicat al cursului, de peste 4,54 lei/euro, s-a înregistrat în ianuarie 2014.
BNR a anunţat pentru vineri un curs de referinţă de 4,5341 lei/euro. Cotaţia pentru perechea leu/dolar s-a apropiat de pragul de 4.
Analiştii au explicat că leul s-a aflat sub o presiune de depreciere în ultima săptămână ca urmare a incertitudinilor în creştere privind rezultatul referendumului din Marea Britanie, având în vedere că au apărut sondaje care arătau o înclinare uşoară a balanţei în favoarea părăsirii UE.
„Evoluţiile din piaţa valutară au fost influenţate în perioada recentă de intensificarea percepţiei de risc investiţional pe pieţele financiare internaţionale, în contextul apropierii datei referendumului privind Brexit“, scrie într-un raport Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
Îngrijorările produse de Brexit sunt unul din factorii care au stat şi la baza deciziei Fed de a nu modifica dobânzile după ce anul trecut a dat startul normalizării acestora, după cum a declarat Janet Yellen, preşedintele Fed.
Pe parcursul lunii iunie şi în ultima săptămână din luna mai cotaţia leu/euro a rămas peste pragul de 4,5 lei/euro. Deprecierea leului faţă de euro pe parcursul acestui an cumulează 0,5%. Unii analişti au susţinut că nu putem vorbi de o consolidare a cursului peste pragul psihologic de 4,5 lei/euro.
Însă unii economişti anticipează continuarea presiunilor de depreciere a leului în raport cu euro ca urmare a riscurilor externe, dar şi din cauza incertitudinilor politice interne în anul electoral 2016. Pe termen scurt, presiunile de depreciere vin în principal de la incertitudinile externe. Tendinţa de depreciere a leului în raport cu euro din ultima perioadă ar putea să continue ca urmare a riscurilor externe legate de referendumul din Marea Britanie privind ieşirea din Uniunea Europeană, dar evoluţia monedei naţionale va fi influenţată şi de incertitudinile interne privind anul electoral şi posibilele derapaje populiste, potrivit unor analişti. Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 45% jumătate din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro.
Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a depăşit încă din 2015 pragul de 50%, devansând după aproximativ opt ani ponderea împrumuturilor în valută. În acest an, ponderea creditului neguvernamental în lei în creditul total a continuat să urce, ajungând în aprilie la 53,5%. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Iar perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.
Pentru finele lunii iunie ING vede cotaţia leu/euro la 4,50. Pentru finalul acestui an unii analişti indică posibilitatea aprecierii leului în faţa euro, cursul fiind estimat la 4,4 lei/euro.