♦ Răzvan Butucaru, financial services & advisory leader, Forvis Mazars: „Este o competiţie şi trebuie să fim conştienţi de lucrul acesta. Şi la noi fondurile de private equity abia acum au început să crească, dar suntem abia la început şi tendinţa noastră de a ieşi din ţară a început“.
România este în cea mai bună perioadă economică a sa şi perspectivele sunt bune, sunt de părere Cristian Sporiş, head of corporate banking la Raiffeisen Bank şi preşedinte AmCham România şi Răzvan Butucaru, financial services & advisory leader, Forvis Mazars. Ei au vorbit, într-un interviu acordat ZF, despre unde este astăzi România ca destinaţie de investiţii, care sunt punctele foarte şi care sunt aspectele care s-ar putea îmbunătăţi.
Cu toate că România a atras investiţii străine şi, în total peste 110 mld. de euro au fost aduşi de investitorii străini în România, investitorii americani, spre deosebire de alte ţări din regiune, sunt numai pe locul al cincilea, cu circa 8 mld. de euro aduşi în România de când Banca Naţională ţine statistica investiţiilor străine directe.
„Noi nu avem veleităţi, ca antreprenori, ca oameni cu care lucrăm, de expansiune. Asta este marea problemă. Dacă eşti american şi te uiţi în regiunea asta, ai două ţări care au veleităţile astea. Ai Austria, ai Polonia care este şi o ţară mare şi are şi o istorie de leadership. Lor le place să iasă. Au veleităţi de a ieşi în afara graniţelor“, răspunde Cristian Sporiş, care este şi preşedintele camerei de comerţ americane în România, AmCham.
Răzvan Butucaru, spune, din perspectiva pieţei de consultanţă, că, într-adevăr, în multe cazuri, antreprenorii români preferă să rămână în piaţa locală.
„Pot să confirm că din discuţiile pe care le avem noi cu mulţi antreprenori, fie că sunt start-up-uri, fie că s-au mai dezvoltat, viziunea este foarte restrânsă şi puţini spun că se vor extinde în afară. Nu e neapărat un lucru de neînţeles, pentru că dacă ne uităm şi la contextul politic şi economic, noi am fost cumva mai la graniţă şi automat şi cultura, şi educaţia, cumva am avut de suferit în direcţia asta“, a spus el.
Investitorii americani sunt însă prezenţi în regiune. Conform studiilor Forvis Mazars, cele mai mari investiţii de private equity, ca valoare, din Europa Centrală şi de Est sunt americane. Din 10 tranzacţii mari de anul trecut, patru au fost făcute de americani. Doar că acestea s-au dus în Austria şi Cehia. În aceeaşi vreme, însă, şi România este un jucător important în regiune în atragerea investiţiilor străine, chiar dacă este mult spaţiu de îmbunătăţire:“ În ultimii 3 ani România a crescut foarte mult în ca perspectivă investiţională. Noi suntem pe locul trei în regiune. Cam 60-70% din investiţii se duc în Polonia, Austria, România şi Cehia, dar cu toate acestea investiţii americane masive nu prea sunt în România. Poate să fie, într-adevăr, şi o chestiune de dimensiune.“
România s-a dezvoltat, mai ales în ultimii 20 de ani, pe baza investiţiilor străine directe, atrase de forţa de muncă ieftină. Aceste investiţii au venit însă, de multe ori, cu valoare adăugată mai mică, mai ales la cele care au fost în zona de producţie intermediară. Investiţiile în cercetare-dezvoltare, sedii financiare sau sedii centrale au lipsit în România. Modelul de creştere prin investiţii atrase de forţa de muncă ieftină a luat sfârşit, spune Cristian Sporiş.
„Au fost momente în care costul forţei de muncă era un criteriu de alegere, la fel ca disponibilitatea forţei de muncă. Nu mai e cazul. Deci piaţa forţei de muncă este foarte tensionată în momentul de faţă, iar din punct de vedere al salariilor cu siguranţă va fi o convergenţă. Acesta este minusul faptului că suntem piaţă europeană. Sunt multe plusuri, dar asta este o chestie negativă.“
Răzvan Butucaru completează: „Un punct care ne-a ţinut în spate şi continuă este infrastructura. Chiar dacă pare greu de crezut, dar chiar am avut discuţii cu investitorii ca să investească în fabrici, în zone de producţie şi eu chiar am încercat să orientez în zona Moldovei, unde era forţă de muncă, se dezvoltă şi mi-au zis foarte clar: nu reuşim să transportăm produsele de acolo în vest şi invers.“
De ce este, însă, nevoie, pentru a atrage în continuare investiţiile în România? Aspectul fiscal al ţprii poate fi un punct important, răspunde Cristian Sporiş. „Ceea ce a contat şi contează în continuare este sistemul fiscal. Ne place sau nu, în ultimii 20 de ani România a avut această a fost cotă unică care după aia a devenit regresivă din păcate, care a ajutat foarte mult. Ca şi taxarea capitalului este foarte avantajos în România comparativ cu alte state din Uniunea Europeană.“
Cu toate acestea, atrage el atenţia, dacă businessul românesc nu va începe să aibă o viziune majoritar cel puţin regională, ca să atragă fondurile mari de investiţii, România ar putea să rămână în continuare numai o piaţă de frontieră şi nu va face pasul următor în dezvoltare.
„Dacă nu ne uităm în deceniul următor să avem un rol regional ca ţară şi să avem o abordare regională, o să mai avem o perioadă de creştere, după care o să devenim mult prea mici pentru oricine. Ca să trecem la următorul nivel, va trebui să avem o viziune regională, să intrăm la bătaie cu Polonia şi cu Turcia, care sunt cei doi piloni regionali mari. Să jucăm, nu doar să ne uităm, altfel vom rămâne o piaţă de frontieră pentru următorii 30 de ani.“
Tendinţe fiscale în România şi regiune: fiscalitatea creşte, iar Fiscul se digitalizează
► Forvis Mazars a lansat cea de-a douăsprezecea ediţie a ghidului fiscal regional, care analizează sistemele fiscale din 22 de ţări europene şi trei ţări din Asia Centrală.
Forvis Mazars, parteneriatul internaţional de audit, servicii fiscale şi consultanţă, a lansat cea de-a douăsprezecea ediţie a ghidului fiscal regional, care analizează sistemele fiscale din 22 de ţări europene şi trei ţări din Asia Centrală. În cadrul ghidului sunt prezentate cele mai recente tendinţe fiscale şi, conform reprezentanţilor Mazars, raportul oferă îndrumare investitorilor care explorează oportunităţile de piaţă din aceste regiuni, analizând tendinţele în ceea ce priveşte nivelul de fiscalitate, salariile şi inflacest an abordează, de asemenea, introducerea impozitului minim global, o schimbare esenţială în sistemul de impozitare internaţional.
În regiunea României raportul evidenţiază o tendinţă de creştere a fiscalităţii. În regiune, nivelul taxării veniturilor din salarii variază între 14% şi 49%, cu o medie de 38%, ceea ce reprezintă o creştere de 2 puncte procentuale faţă de anul trecut şi cu
3 puncte procentuale peste media OCDE. Inflaţia a reprezentat o provocare majoră în ultimii ani, având un impact asupra economiilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) şi Asia Centrală. Daniel H. Nagy, partner, Forvis Mazars, explică: „În regiunea ECE, atât salariul minim, cât şi cel mediu au crescut cu aproximativ 10%, în timp ce ratele inflaţiei s-au situat în jurul valorii de 9%.“
Guvernele din regiune au încercat să gestioneze presiunile inflaţioniste prin diverse politici fiscale, inclusiv prin adoptatea de noi taxe şi impozite. Republica Cehă şi Ungaria, de exemplu, au introdus impozite pe câştiguri excepţionale obţinute în anumite sectoare de activitate pentru a face faţă deficitelor bugetare cauzate de creşterea costurilor energiei din cauza conflictului din Ucraina. „Cu toate acestea, aceste măsuri au avut grad diferit de succes în atenuarea impactului inflaţiei asupra întreprinderilor şi gospodăriilor din întreaga regiune.“, adaugă Daniel H. Nagy.
De asemenea, în toată regiunea este aşteptată o mai bună colectare la bugetul de stat datorită digitalizării autorităţilor fiscale. Polonia şi România au implementat fişierul standard de audit fiscal (SAF-T) pentru a standardiza schimbul de date între companii şi autorităţile fiscale.
„Începând cu 1 ianuarie 2024, România continuă procesul de digitalizare prin introducerea facturării electronice pentru tranzacţiile B2B desfăşurate în ţară. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2022, România a implementat obligaţia de raportare
SAF-T pentru a standardiza schimbul de date între companii şi autorităţile fiscale, urmând ca începând cu 1 ianuarie 2025, să fie obligatoriu pentru toţi contribuabilii. Prin integrarea acestor instrumente, împreună cu sistemul RO
e-Transport, România îşi propune să creeze un mediu de conformare fiscală transparent şi eficient, care să aducă beneficii atât guvernului, cât şi companiilor.", a menţionat Bianca Vlad, tax partner, Forvis Mazars în România.
Cristian Sporiş, head of corporate banking, la Raiffeisen Bank România şi preşedine AmCham România
► Din 2019-2020, puţin înainte de pandemie, lucrurile începute să se cristalizeze. Se vorbea, după pandemie, de near-shoring, pentru că erau acele lanţuri de aprovizionare care aveau de suferit în urma pandemiei, după care a intervenit acest conflict din Ucraina şi a început să se vorbească despre friend-shoring.
► Noi am câştigat în sensul în care suntem luaţi în considerare pe zona asta de friend-shoring şi de lanţuri de aprovizionare, automat România devine o jurisdicţie care face parte din mulţimea statelor interesante. Dacă înainte, probabil, erai producător de automobile şi te gândeai să produci în China, acum investitorii încep să se gândească cum să facă asta în ţări prietenoase.
► Au fost foarte mulţi bani pe care i-am primit, bineînţeles că trebuie să şi atragem, dar alocările au fost foarte mari. Nu ştiu dacă este ca urmare a conflictului, ca urmare a faptului că flancul estic trebuie să se întărească, ca urmare a faptului că iniţiativa celor Trei Mări începe să prindă tracţiune şi oamenii să gândească că asta ar putea să fie o zonă de dezvoltare. Vedem autostrada Moldovei că se mişcă mai repede cât s-a mişcat vreodată orice altă autostradă în România. Deci cumva noi beneficiem. Că nu se vede direct impulsul acesta investiţional, se vede în economia orizontală, adică se vede în zona de consum, se vede în zona de servicii.
► În momentul de faţă, economia e puţin diferită. De exemplu, cei mai mulţi investitori americani se duc în Irlanda, dar nu se duc să facă o fabrică acolo, se duc pe zona de patente, IT, shared-service.
► Acum zonele foarte căutate sunt infrastructura de date, IT, zona de cybersecurity, defence and aerospace şi, nu în ultimul rând, ca să ai toate acestea, ai nevoie de o energie care să fie îndestulătoare, din surse diversificate ca să nu fii dependent şi să fie la un preţ corect. Cine va avea aceste lucruri va avea parte de investiţii.
Ceea ce a contat şi contează în continuare este sistemul fiscal. Ne place sau nu, în ultimii 20 de ani, România a avut această cotă unică care a ajutat foarte mult, dar care după aceea a devenit regresivă din păcate. Ca şi taxare a capitalului, este foarte avantajos în România comparativ cu alte state din Uniunea Europeană.
► Cred că pentru noile industrii găseşti oameni care au competenţele necesare, în special în zona de tehnologie, cyber, probabil datorită şcolii foarte bune de matematică. Nu pe medie, dar există vârfurile.
Dacă vii cu o companie şi vrei să o listezi la Bursa de Valori Bucureşti, dacă nu ai o poveste de creştere, nu ai ce să listezi. În realitate, cam acelaşi lucru e şi cu România.
► Cred că suntem în cea mai bună perioadă pe care România a avut-o vreodată. Cred că în momentul de faţă avem cele mai bune relaţii pe care le-am avut vreodată cu partenerul strategic. Chiar nu cred că a existat vreodată o astfel de relaţie economică, de securitate deja era clară, dar a început să crească foarte mult şi partea economică.
► Dacă nu ne uităm în deceniul următor să avem un rol regional ca ţară şi să avem o abordare regională, o să mai avem o perioadă de creştere, după care o să devenim mult prea mici pentru oricine.
► Ca să trecem la următorul nivel, va trebui să avem o viziune regională, să intrăm la bătaie cu Polonia şi cu Turcia, care sunt cei doi piloni regionali mari. Să jucăm, nu doar să ne uităm, altfel vom rămâne o piaţă de frontieră pentru următorii 30 de ani.
Răzvan Butucaru, financial services & advisory leader, Forvis Mazars
► De exemplu în Europa Centrală şi de Est, investiţiile de pe primul loc în ceea ce priveşte investitorii de private equity, ca valoare, sunt de la fonduri americane. Din top 10 tranzacţii de anul trecut, patru sunt făcute de fonduri de investiţii din America, dar trei sunt făcute în Austria, şi una în Cehia. Deci prezenţa americană în regiune există.
► Vedem în ultimii ani o prezenţă sau investiţie semnificativă americană din zona de fuziuni şi achiziţii, ca număr de tranzacţii să zicem că sunt undeva pe acolo la egalitate cu investitorii francezi, germani şi din Marea Britanie, dar ca valoare sunt destul de mici.
► În ultimii 3 ani România a crescut foarte mult în perspectivă investiţională. Noi suntem pe locul trei în regiune, adică cam 60-70% din investiţii se duc în Polonia, Austria, România şi Cehia, dar cu toate acestea investiţii americane masive nu prea sunt în România. Poate să fie, într-adevăr, şi o chestiune de dimensiune.
► Pot să confirm că din discuţiile pe care le avem noi cu mulţi antreprenori, fie că sunt start-up-uri, fie că s-au mai dezvoltat, viziunea este foarte restrânsă. , adică puţini se gândesc să extindă în afară. Nu e neapărat un lucru de neînţeles, pentru că dacă ne uităm şi la contextul politic şi economic, noi am fost cumva mai la graniţă şi automat şi cultura, şi educaţia, cumva am avut de suferit în direcţia asta.
► Într-adevăr, aşa este piaţa din România de investiţii, de fuziuni şi achiziţii. Este o piaţă a tranzacţiilor medii şi mici tocmai pentru că fie avem lipsă de fonduri sau ca stat nu suntem prietenoşi cu investitorii. Investitorii nu simt în mod deosebit să zică da, dacă ar fi să aleg între Polonia şi România, mă duc în România, că acolo am cu cine să discut, totul merge, am predictibilitate fiscală, am facilităţi în limita Uniunii Europene, mă duc acolo.
► Este o competiţie şi trebuie să fim conştienţi de lucrul acesta. Şi la noi fondurile de private equity abia acum au început să crească, dar suntem abia la început şi tendinţa noastră de a ieşi din ţară a început şi chiar mulţi investitori vor să investească în afară, dar încă nu au puterea necesară încât să mişte toată economia într-un mod semnificativ.
Un punct care ne-a ţinut în spate şi continuă să ne ţină este infrastructura. Chiar dacă pare greu de crezut, chiar am avut discuţii cu investitorii ca să investească în fabrici, în zone de producţie şi eu chiar am încercat să orientez în zona Moldovei, unde era forţă de muncă, se dezvoltă, şi mi-au zis foarte clar: nu reuşim să transportăm produsele de acolo în vest şi invers.
► În contextul investiţiilor aş puncta că noi suntem într-un moment un bun acum şi că ar trebui să folosim şi contextul economic, geopolitic să atragem cât mai multe investiţii. Cred că există capacitate şi văd din ce în ce mai multă voinţă. Cred că şi piaţa a avut într-adevăr, o întârziere până s-a deschis, dar acum nu că suntem pe un parcurs bun. Dacă vine şi cu o strategie pe termen mediu şi lung de ţară şi o valoare adăugată pe care să încercăm să o obţinem pe termenul lung şi mai puţin pe termen scurt, va fi un succes.
► Parcursul e bun, există în piaţă şi antreprenori, şi companii, şi investitori, sunt în creştere. Eu sunt optimist ca perspectivă.
![Au ajuns milenialii la momenutul ]n care au trecut de etapa o floare, un animal şi multe călătorii şi intră în etapa în care îşi doresc copii şi familie?](http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/341/5544/22420322/2/ioana-13.jpg?height=150})
