Grecia trebuie să restructureze sistemul bancar, extrem defragmentat, iar băncile elene au nevoie de o recapitalizare de20-40 miliarde de euro în cazul unei restructurări a datorieipublice a statului grec, afirmă Eric Chaney, economistul-şef algigantului francez de asigurări AXA, care are sub administrareactive de 1.000 mld. euro în toată lumea.
Ce se va întâmpla pe pieţele unde băncile elene au o prezenţăconsiderabilă, cum este cazul României (17% din activele bancare),în cazul unei restructurări a datoriei?
"Nu numai în Bulgaria şi România au o prezenţă puternică, ci şiîn Turcia sau Egipt. Opinia mea este că vor avea nevoie de bani şiva trebui să vândă sucursale şi active din străinătate. Este ooportunitate pentru alte bănci străine sau chiar bănci naţionale,locale, să cumpere băncile greceşti", crede Chaney.
În Grecia cererea internă nu a scăzut destul pentru ca, economiasă nu mai depindă de exterior. "Grecia are încă un deficit decurent foarte mare. Consumul intern nu s-a contractat destul. Vamai trebui ajustări ale consumului şi, din nefericire, şi aleinvestiţiilor. Economia trebuie să se restrângă. Va acceptapopulaţia? Nu are de ales. Grecia este în mod fundamentalinsolventă", crede Cheney. Deficitul de cont curent a fost în 2010de 10,5% din PIB, deşi acordul cu FMI prevedea 8,4%. El spune căbondurile greceşti cu scadenţa după 2020 sunt cotate la sub 50% dinvaloare nominală.
Scenariul lui Cheney este că, chiar dacă va avea loc unroll-over, adică o rostogolire a datoriilor şi FMI împreună cu UEvor refinanţa o parte din datorie, Grecia va declara default în2014 pe împrumuturi suverane, ale statelor, şi nu pe bonduri.Aceasta, crede economistul francez, va determina nemulţumiripolitice serioase în Franţa şi Germania.
Un risc pentru economia europeană este îngheţareafinanţărilor bancare pentru companiile non-financiare, mai alescele cu capital local şi de dimensiune redusă. A fost dată caexemplu Spania, unde companiile mari nu au probleme, darcompaniile mici care depind de băncile locale întâmpinădificultăţi. Asfel, creditele nou-acordate companiilornon-financiare sunt la nivelul din 2001 în Europa.
Chaney a fost foarte dur la adresa Greciei. "Nmeni nu plăteştetaxe în Grecia. Firmele negociază pur şi simplu cu inspectorulfiscal. Este puţin probabil ca în 2-3 ani situaţia să se schimbe.Dacă toată societatea va vrea să schimbe, poate că legile se voraplica, dar mă îndoiesc că se va întâmpla asta", este foarteconvins Chaney.
Economistul francez mai spune că Grecia are probleme structuralecare împiedică creşterea economică. "Spre exemplu, nu există unregistru public al deţinătorilor de terenuri şi imobile. Oameniispun că Biserica Ortodoxă are multe proprietăţi, dar cineştie?"
Problema Greciei este că în 2012 nu a reuşit să revină pepieţele financiare, să se împrumute prin bonduri pe termen lung,pentru că indicatorii economici nu au fost conform aşteptărilor.Din această cauză datoria nu poate fi susţinută decât dacă FMI şIUniunea Europeană o refinanţează. În ritmul actual detransformare a datoriei private în datorie publică, în 2013 53%din datoria publică a Grecia va fi către FMI şi UE, iar în 2014ponderea va fi de 64%. Cum creditul de la FMI este "senior", adicăla rambursare are prioritate, în cazul unei restructurări adatoriei pierderile mai mari vor fi la nivelul statelor UniuniiEuropene, adică ale contribuabililor din ţările dezvoltate.