Oficiali ai Comisiei Europene au solicitat Guvernului, pentru a debloca plăţile pe programele presuspendate, noi măsuri de reglementare privind achiziţiile publice şi conflictele de interese, potrivit declaraţiilor lui Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, după vizita de vineri la Bruxelles.
Potrivit acestuia, oficialii CE au cerut şi sancţiuni mai dure pentru conflictele de interese, precum şi mecanisme mai eficiente în prevenirea şi depistarea acestora.
De asemenea, Orban a arătat că rămâne de văzut dacă pentru implementarea măsurilor cerute de CE sunt necesare modificări ale legislaţiei actuale.
Totodată, Comisia a cerut îmbunătăţirea capacităţii administrative a sistemului instituţional de absorbţie a fondurilor europene.
Potrivit ministrului afacerilor europene, mărirea salariilor funcţionarilor din ministere care lucrează cu fondurile europene va trebui compensată în paralel cu măsuri de premiere a performanţei, precum şi de sancţionare. "Nu se vor mai putea acorda sporuri fără a evalua performanţa", a spus Orban.
El a arătat că Guvernul acordă "prioritate maximă" aplicării măsurilor necesare evitării suspendării programelor şi axelor pentru care CE a notificat joi presuspendarea. Guvernul va avea mai mult de două luni pentru remedierea acestor probleme pentru că termenul de două luni se va socoti după primirea scrisorilor de notificare în limba română, care vor veni peste "câteva săptămâni", a precizat Orban.
În ceea ce priveşte nivelul corecţiilor financiare propuse de Comisia Europeană pentru programele Transport, Mediu, Competitivitate Economică şi Regional se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro, potrivit declaraţiilor lui Leonard Orban.
Potrivit ministrului Orban, la cele 600 de milioane de euro pentru cele patru programe menţionate se mai adaugă şi cele aproximativ 175 de milioane de euro de corecţii financiare deja acceptate pentru programul POSDRU.
ZF a analizat ce s-ar fi întâmplat dacă România ar fi absorbit în exerciţiul financiar 2007-2013 fonduri europene de 10 miliarde de euro, adică jumătate din banii europeni puşi la dispoziţie şi nu 1,8 miliarde de euro. Dacă scenariul s-ar fi transpus în realitate, România ar fi putut menţine economia pe plus în anii de criză şi ar fi făcut revenirea mult mai rapidă, aşa cum este cazul Poloniei, care are o rată de absorbţie de 40%. Mai mult, potrivit analizei ZF, în aceste condiţii salariile bugetarilor nu ar fi fost tăiate cu 25% şi nici TVA majorată de la 19% la 24%, ceea ce ar fi ajutat consumul şi implicit producţia de bunuri, iar disponibilizările ar fi fost mai puţine. În prezent, România se confruntă cu o blocare cvasitotală pe fondurile UE la o rată de absorbţie de sub 10%.