60 la suta dintre greci au votat prin referendum , la solicitarea propriilor lideri politici, împotriva planului de austeritate cerut de creditorii internaţionali. Grecii au spus un NU hotărât tăierii pensiilor, majorării TVA, restructurării aparatului de stat, reducerii cheltuielilor sociale, etc. Uman, nu, pentru că nimeni nu vrea aceste lucruri.
Statul grec, bineînţeles. Dar şi statul ia aceşti bani de undeva. Din economie prin impozitarea activităţii şi de la populaţie, prin taxarea salariilor şi a veniturilor. Economia Greciei a scăzut cu 25 la sută din criză încoace, iar trendul va continua. Asta înseamnă că statul va lua mai puţine taxe şi impozite din economie. La polul opus statul, adică ministerul de finanţe, trebuie să plătească cheltuielile curente şi nu va avea bani destui. Atunci ori va majora taxele, ori va reduce cheltuielile, adică va tăia salariile şi pensiile. În orice situaţie, economia va continua să fie afectată. Acest proces va continua lună de la lună până când se va ajunge la un echilibru. Banii creditorilor internaţionali ar fi însemnat mai puţine luni de scădere. Aşa, în lipsa acestor fonduri, nimeni nu va şti unde se va opri căderea.
Să presupunem că liderii naţionalişti greci decid naţionalizarea tuturor companiilor, drept represalii la faptul că Troica sau Banca Centrală Europeană nu le mai dau bani. Asta înseamnă că vor face rost de bani pentru a plăti un popor înfometat ? Nici pe departe. Vor avea active, dar nu vor avea bani.