Tinerii lideri spun că „au în sânge ceea ce fac“ sau că „au moştenit din familie acest spirit“ - indiferent că e vorba de spiritul de lider sau de antreprenor. Trei sferturi dintre tinerii lideri nu au cont de FB, dar aproape 3/4 dintre ei au cont de LinkedIn, sunt foarte deschişi către socializare (offline/reală), ca o condiţie a succesului în dezvoltarea lor personală şi profesională.
Toate aceste informaţii sunt cuprinse în teza de doctorat, intitulată „Influenţa capitalului social asupra evoluţiei în carieră“, elaborată de sociologul Romulus Oprică pe baza catalogului 100 tineri manageri de top, realizat de Business Magazin. Romulus Oprică este doctor în sociologie, managing partner al companiei de cercetări de piaţă Brandberry şi partener cu antropologul Vintilă Mihăilescu.
El a identificat linii definitorii şi pentru angajaţii din corporaţii, dar şi pentru antreprenorii care au apărut în catalog, a remarcat mutaţiile care au avut loc în componenţa catalogului de-a lungul timpului, din cauza schimbărilor din economie sau din cauza situaţiei economice, a crizei pe care am traversat-o, dar şi elementele care compun succesul profesional, conform tinerilor cu care a stat de vorbă.
Iar când au fost puşi să definească în câteva cuvinte domeniul în care activează, au creionat antreprenoriatul ca fiind definit de „sânge“, „criză“ şi „responsabilitate“, iar managementul ca fiind definit de „oameni“, „echipă“ şi „rezultate“. Iată în continuare o analiză a primilor 10 ani ai catalogului tinerilor manageri de top, aşa cum i-a văzut sociologul.
Teza de doctorat arată şi că, pentru cei 1.000 de tineri lideri care au fost prezentaţi în cataloage, educaţia din sistemul românesc nu le-a adus plusvaloare şi că a fost mai degrabă la capitolul „necesar de bifat“, nefiind un element care să garanteze în vreun fel reuşita în carieră.
Dacă în prima ediţie au fost 83% bărbaţi şi doar 17% femei, procentul liderilor femei nominalizaţi a crescut în mod constant, la 25% în a doua ediţie şi până la un maxim de 40% în 2012, respectiv 38% în 2015, arată studiul făcut de Romulus Oprică. „Vârsta medie a celor nominalizaţi în proiectul 100 tineri manageri de top este de 34 ani şi 11 luni. Din punctul de vedere al grupării lor după poziţia de antreprenor sau manager angajat am constatat că, după o creştere constantă a poziţiei de antreprenor în nominalizările din anii 2006 (15%), 2007 (19%) şi 2008 (22%), a urmat o scădere de până la 8% a prezenţei acestora în topurile din anii 2009 (11%) şi 2010 (8%).
„Aceştia sunt şi anii în care criza s-a făcut cel mai puternic simţită în businessul românesc, şi nu numai. După aceştia, prezenţa antreprenorilor în top s-a stabilizat pe la 15%“, arată sociologul.
„Succesul profesional, individual, conform liderilor cu care am interacţionat, este un «dat» personal. Atât managerii cât şi antreprenorii mi-au vorbit despre faptul că au «în sânge ceea ce fac», sau că au «moştenit din familie acest spirit» (indiferent că e vorba de spiritul de lider sau de antreprenor). În cercetarea cantitativă, întrebaţi care sunt primele elemente care au dus la succesul personal, liderii au ales, în această ordine, ambiţia, munca, know-how-ul, pasiunea, încrederea şi credibilitatea“, afirmă Romulus Oprică.
„Pe lângă acest «ADN» personal, care se dovedeşte, de fapt, a fi educaţie, liderii cu care am interacţionat au vorbit, toţi, despre diverse situaţii, puncte de cotitură în carieră, în care reţeaua socială, «cineva», le-a schimbat direcţia“.
Pare a fi o linie fină, dar greu de trecut între poziţia de manager de top şi cea de antreprenor de top, mai arată lucrarea citată. „Chiar şi aşa, 28% dintre cei care la momentul nominalizării în topul BM aveau poziţia de manager angajat au schimbat acest status cu cel de antreprenor. Am constatat că managerii şi antreprenorii au profiluri similare (din punctul de vedere al percepţiei despre capitalul social).
Rămâne întrebarea: cum ajunge cineva să fie antreprenor, iar altcineva să fie manager? În acest caz, răspunsul meu la întrebare este: doar contextul“. Diseară, Business Magazin premiază zece lideri, în cadrul Galei 100 tineri manageri de top, care celebrează performanţa în afaceri a tinerilor manageri şi antreprenori. Ajuns în acest an la a unsprezecea ediţie, catalogul 100 tineri manageri de top prezintă miza redacţiei pe liderii care pot schimba în bine mediul economic al ţării.