Conferinţa ROPEA „Private Equity for Driving Growth“. Un sector puternic al fondurilor de investiţii este esenţial pentru dezvoltarea companiilor inovatoare, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru creşterea competitivităţii economiei autohtone

♦ Fondurile de private equity şi venture capital au devenit tot mai vizibile în economia locală în ultimul deceniu, însă loc de dezvoltare există în continuare ♦ Iar cel mai concludent exemplu în acest sens îl reprezintă ponderea investiţiilor fondurilor în PIB ♦ În regiunea Europei Centrale şi de Est, Cehia e lider, cu 0,15% ♦ În România, ponderea e 0,04% ♦ Totuşi, toate ţările din regiune sunt departe de media europeană, de 0,46%.

Fondurile de investiţii au un impact direct asupra dezvoltării economiei, spu­ne Gabriela Horga, vicepreşedinte al ASF, aşa că activitatea lor trebuie încura­jată de către autorităţile locale.

„Un sector puternic al fondurilor de investiţii este esenţial pentru dezvoltarea companiilor inovatoare, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru creşterea competitivităţii eco­nomiei autohtone. Într-o econo­mie dezvoltată, fondurile de investiţii oferă capital companiilor care vor să se extindă, care vor să lanseze pro­duse noi sau să intre pe pieţe noi. Fondurile reprezintă o alternativă la piaţa de capital şi la creditarea bancară“, explică ea.

Fondurile de private equity şi venture capital au devenit tot mai vizibile în economia locală în ultimul deceniu, însă loc de dezvoltare există în continuare.

„Fondurile de PE şi VC sunt pe drumul cel bun, dar au nevoie în con­ti­nuare de sprijin pentru a-şi accelera creşterea şi impactul asupra econo­miei locale. Iar pentru asta, cel puţin câteva condiţii sunt esenţiale. Una ar fi dezvoltarea capitalului privat local, în special capital venit de la investitori instituţionali, precum fondurile de pensii. Susţinem schimbarea legisla­ţiei pentru ca fondurile de pensii să poată investi mai mult în acest tip de active, după modelul din alte ţări. O a doua condiţie ar fi creşterea capita­lului venit din zona publică, prin diverse programe ale guvernului. De asemenea, e nevoie de o îmbunătăţire a cadrului de reglementare, dar e nevoie şi de stabilitate şi predictibi­litate legislativă“, spune Horia Man­da, preşedintele ROPEA, asociaţia fondurilor de PE din România.

Aceasta numără astăzi 45 de membri - fonduri de PE şi VC, dar şi companii de consultanţă fiscală şi legală. Mai mult, ROPEA a organizat săptămâna aceasta, în parteneriat cu Abris Capital, Highlander Partners, KPMG, Mazars, Morphosis Capital, Profi, PwC şi RTPR, conferinţa sa anuală, sub numele „Private Equity for Driving Growth“. Actorii din sector, dar şi repre­zen­tanţi ai auto­rităţilor şi ai institu­ţiilor europene au discutat despre oportunităţile şi provocările pe care le oferă piaţa locală.

„Guvernul este principalul catali­zator al ecosistemului de VC şi PE din România încă din 2012, când s-a lansat primul fond de equity finanţat din iniţiativa JEREMIE, în cadrul unui program finanţat din fonduri euro­pe­ne, printr-un parteneriat de suc­ces cu Fondul European de In­vestiţii, admi­nistratorii de fond şi investitorii pri­vaţi“, spune Teodora-Elena Preoteasa, secretar de stat în cadrul Ministerul Investiţiilor şi Pro­iectelor Europene. Astfel, din 2012, gu­vernul a alocat aproximativ 630 mil. euro (560 mil. euro la nivel naţional şi 70 mil. euro la nivel regional) pentru crearea de noi fonduri de PE care investesc în România.

Cea mai importantă iniţiativă în acest sens este Fondul de Fonduri pentru Redresare, finanţat prin PNRR, cu un buget de 400 mil. euro, bani ce trebuie alocaţi până în 2026.

Loc de creştere există în conti­nua­re însă, iar cel mai concludent exemplu în acest sens îl reprezintă ponderea in­ves­tiţiilor fondurilor în PIB. În regiu­nea Europei Centrale şi de Est, Cehia e lider, cu 0,15%. În România, ponde­rea e 0,04%. Totuşi, toate ţările din re­giune sunt departe de media europea­nă, de 0,46%, spune Radu Dumitres­cu, partener coordonator Consultanţă Financiară în cadrul Deloitte.

ROPEA împreună cu Deloitte au lansat la conferinţă raportul Romanian Private Equity and Venture Capital Study, privind activitatea fondurilor pe plan local. 

Horia Manda, preşedinte, ROPEA

► În 2023, la nivel macroeconomic, România a postat rezultate mixte. Pe de-o parte, economia a continuat să crească, iar fondurile din PNRR au reprezentat o oportunitate majoră pentru dezvoltare. Pe de altă parte, deficitul comercial şi cel bugetar au pus în continuare probleme. Totodată, deşi inflaţia a scăzut, a rămas cea mai mare din Europa. Creşterea datoriei publice, politica fiscală mai strictă şi volatilitatea legislativă au pus la rândul lor presiune pe mediul privat. Contextul geopolitic a continuat să se deterioreze, războiul din Ucraina şi, mai recent, cel din Gaza, punându-şi amprenta. La nivel european şi global, preţurile la energie s-au stabilizat, inflaţia a scăzut, iar pieţele de capital au recuperat o bună parte din pierderile raportate în 2022. Toate aceste aspecte au avut impact şi asupra activităţii fondurilor de private equity din toată lumea, de la strângerea de capital, la investiţii şi, totodată, la exituri.

► Piaţa locală de M&A a stagnat în volum în 2023, în timp ce segmentul fondurilor de private equity (VC) şi venture capital (VC) a înregistrat scăderi. La nivel european, cifrele indică o stagnare a activităţii pe piaţa de PE şi VC, însă fondurile au întâmpinat dificultăţi în a ridica noi fonduri, fapt ce a pus presiune în special pe echipele din Europa Centrală şi de Est. Procesul de strângere de fonduri s-a prelungit, iar investitorii au fost reticenţi în a-şi plasa banii în acest tip de active. În România, situaţia dificilă a fost amplificată de faptul că parteneriatul cu fondurile de pensii este limitat. De asemenea, există un număr limitat de investitori instituţionali şi privaţi către care fondurile pot să meargă în procesul lor de ridicare de capital.

► Totuşi, în 2024, unele echipe deja existente sau unele noi au anunţat că se apropie de first closing sau chiar au anunţat first closing-ul, obţinând sume mai mari din surse publice sau de la instituţii financiare internaţionale, în special Fondul European de Investiţii (prin varii programe) şi, mai ales, prin Recovery Equity Fund, program de 400 mil. euro finanţat prin PNRR. Astfel, au fost puse bazele revitalizării activităţii fondurilor de PE şi VC.

► În ceea ce priveşte investiţiile, economia locală a atras un nivel redus al investiţiilor în 2023, atât din partea investitorilor financiari, cât şi strategici. Raportul dintre investiţiile fondurilor şi PIB a fost la 0,041% în România, în uşoară creştere faţă de anii anteriori, dar departe de Cehia. Nivelul local e de trei ori mai mic decât în Cehia.

► La nivel de exit-uri, vânzările s-au făcut către investitori strategici ori către alte fonduri, nu au avut loc mişcări către piaţa de capital (listări).

► ROPEA a crescut şi a atras noi membri, atât din zona de PE, cât şi de VC. De asemenea, ni s-au alăturat noi membri din zona de consultanţă fiscală şi legală. Am ajuns la 45 de membri şi susţintem printr-o singură voce dezvoltarea pieţei în discuţia cu actorii implicaţi. Fondurile de PE şi VC sunt pe drumul cel bun, dar au nevoie în continuare de sprijin pentru a-şi accelera creşterea şi impactul asupra economiei locale. Iar pentru asta, cel puţin câteva condiţii sunt esenţiale. Una ar fi dezvoltarea capitalului privat local, în special capital venit de la investitori instituţionali, precum fondurile de pensii. Susţinem schimbarea legislaţiei pentru ca fondurile de pensii să poată investi mai mult în acest tip de active, după modelul din alte ţări. O a doua condiţie ar fi creşterea capitalului venit din zona publică, prin diverse programe ale Guvernului. De asemenea, e nevoie de o îmbunătăţire a cadrului de reglementare, dar e nevoie şi de stabilitate şi predictibilitate legislativă.

Teodora-Elena Preoteasa, secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

► Guvernul este principalul catalizator al ecosistemului de VC şi PE din România încă din 2012, când s-a lansat primul fond de equity finanţat din iniţiativa JEREMIE, în cadrul unui program finanţat din fonduri europene, printr-un parteneriat de succes cu Fondul European de Investiţii, administratorii de fond şi investitorii privaţi.

► Din 2012, guvernul a alocat aproximativ 630 mil. euro (560 mil. euro la nivel naţional şi 70 mil. euro la nivel regional) pentru crearea de noi fonduri de PE care investesc în România. Estimăm că prin această alocare, până în 2026, se vor fi finanţat în total circa 30 de fonduri.

► Investiţiile deja efectuate de aceste fonduri în România se ridicau la final de 2023 la peste 230 mil. euro, bani ce au mers către 111 companii.

► Totuşi, proiectul de dezvoltare a ecosistemului este unul pe termen mediu şi lung şi estimăm că în total se vor investi 1 mld. euro în companii româneşti. Mai mult, veniturile pe care le vom obţine din aceste fonduri vor fi reinvestite în noi instrumente financiare, după cum s-a întâmplat deja cu JEREMIE.

► Cea mai importantă iniţiativă în acest sens este Fondul de fonduri pentru Redresare, finanţat prin PNRR, cu un buget de 400 mil. euro. Până acum, cererea din partea fondurilor a fost mare, fiind primite 40 de propuneri din care au fost aprobate nouă, cu o alocare totală de 185 mil. euro.

► În timp, trebuie să ne diversificăm instrumentele, punând accent pe inovaţie şi tehnologie.

Gabriela Horga, vicepreşedinte, ASF

► Acest sector, al fondurilor de investiţii, are un impact direct asupra dezvoltării economiei, aşa că, în următoarea perioadă, mi-am propus să luăm o serie de măsuri pentru a susţine creşterea activităţii.

► Un sector puternic al fondurilor de investiţii este esenţial pentru dezvoltarea companiilor inovatoare, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru creşterea competitivităţii economiei autohtone. Într-o economie dezvoltată, fondurile de investiţii oferă capital companiilor care vor să se extindă, care vor să lanseze produse noi sau să intre pe pieţe noi. Fondurile reprezintă o alternativă la piaţa de capital şi la creditarea bancară.

► Momentan, sectorul fondurilor de PE se află într-o fază de dezvoltare. Ponderea investiţiilor lor în PIB este destul de mică. Aşadar, companiile se bazează pe împrumuturi bancare pentru dezvoltare. E important să diversificăm aceste instrumente, mai ales pentru companiile mici, care nu au acces la credite bancare.

► Fondurile devin tot mai importante în activitatea companiilor, indiferent de stadiul de dezvoltare în acestea se află, pornind de la nivelul de start-up-uri şi mergând până la afaceri deja mature.

► Fondurile de investiţii pot genera rezultate mai bune decât alte clase de active, dar asta şi pentru că aceşti actori îşi asumă riscuri mai mari.

Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte

► Când vine vorba de strângerea de fonduri, ce se întâmplă în România este similar cu ce se întâmplă în Europa. Condiţiile macroeconomice şi contextul geopolitic şi-au pus amprenta asupra acestui fapt. Ce remarcăm, analizând datele din 2017 până în prezent, e faptul că, mai recent, VC-urile sunt finanţate mai mult de family offices şi de investitori persoane fizice. Totuşi, la nivelul întregii perioade, cei mai mulţi bani au venit dispre Guvernul României, prin diverse initiative. În 2023, fondurile locale nu au ridicat capital, arată datele noastre obţinute de la Invest Europe.

► Când vine vorba de investiţii, remarcăm că an de an fondurile de PE realizează între 10 şi 14 achiziţii, un număr relativ constant. Observăm că zona de IT&C atrage atenţia atât fondurilor de PE, cât şi de VC, 30% dintre investiţiile realizate în 2023 fiind în acest sector. În 2022, am remarcat că a existat o diversificare mai mare a sectoarelor către care investitorii şi-au îndreptat atenţia, de la sănătate, la produse şi servicii B2B şi de la FMCG la retail şi altele.

► În ceea ce priveşte activitatea fondurilor de VC, remarcăm că în perioada analizată a crescut atât tichetul mediu, cât şi numărul de investiţii. Mai recent, au fost 60-70 de tranzacţii pe an, iar valoarea medie a urcat de la 0,5 mil. euro la puţin peste 2 mil. euro. Apariţia rundelor de tip serie A şi serie B a dus la creşterea tichetului mediu.

► Ca pondere a investiţiilor fondurilor în PIB, în regiunea Europei Centrale şi de Est, Cehia e lider, cu 0,15%. În România, ponderea e 0,04%. Totuşi, toate ţările din regiune sunt departe de media europeană, de 0,46%.

► La nivel de capital strâns ca pondere din PIB, remarcăm în perioada analizată o volatilitate crescută. O particularitate a pieţei locale e că o parte din fondurile investite local provind din alte ţări din regiune. Polonia şi Cehia au fonduri care investesc şi în România.

► Ca număr de exit-uri, datele raportate către Invest Europe arată că au fost 11 exit-uri, în special vânzări către investitori strategici sau către alte fonduri. Sperăm ca pe viitor să vedem orientarea şi către piaţa de capital, după modelul polonez de acum 7-8 ani.

► Începând cu 2019, companiile deţinute de fonduri de PE sau VC au creat peste 18.000 de locuri de muncă. În total, aceste companii au 62.000 de angajaţi. Este interesant de remarcat că ritmul de creştere al numărului de salariaţi în aceste firme a mai mult mai alert decât ce s-a întâmplat la nivelul întregii economii.

Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

► Sectorul fondurilor de investiţii este în continuare subdezvoltat, cel puţin din perspectiva ridicării de capital. În ultimii şase ani, au fost strânşi doar 152 mil. euro pe piaţa locală, de către echipe autohtone. E o valoare foarte mică, mai ales dacă raportăm la PIB-ul României. Piaţa de PE şi VC are peste două decenii de activitate, iar cea mai mare parte din finanţare a fost asigurată de instituţiile financiare europene.

► Din 2022, din PNRR, Guvernul a alocat 400 de milioane de euro pentru fondurile de investiţii active local. Aceşti bani vor intra în economia românească. Ţinând cont şi de restul surselor de finanţare pe care fondurile le vor avea, rezultă că cel puţin 600 mil. euro vor fi investiţi în companii româneşti.

► În prima parte a anului, trei echipe au comunicat deja că au făcut first closing-ul, ceea ce înseamnă că au reuşit să strângă capital şi din alte surse publice sau private, iar asta e o veste foarte bună pentru piaţă.

Victoria Zinchuk, director pentru România, BERD

► În ultimii patru ani, apetitul de investiţii ale BERD a fost afectat. Vorbim de o perioadă marcată de pandemie, apoi de războiul din Ucraina. Aşadar, din 2020 până în 2023, am investit circa 50 mil. euro direct în fondurile de PE, dar am investit o sumă similară şi direct în companii locale. Vorbim de peste 100 mil. euro în România.

► Aş vrea să spun că vom investi mai mult pe viitor, dar datele istorice ne arată că investiţiile în fonduri de ridică la 10-20 mil. euro pe an. E suficient? Cu siguranţă nu.

► Dacă mă uit la Europa de Sud-Est, în aceeaşi perioadă am investit un total de 300 mil. euro, bani ce au mers atât direct către companii, cât şi către fonduri. Doar către acestea din urmă am alocat circa 130 mil. euro. România reprezintă aşadar 50 mil. euro dintr-un total de 130 mil. euro. La nivel general, BERD investeşte 200-300 mil. euro pe an în fonduri de private equity, valoare ce arată că suntem o instituţie conservatoare.

► În ultimii 30 de ani, BERD a investit circa 5 mld. euro, bani ce au mers apoi către aproximativ 600 de companii. Circa 50% din sumă a mers către fondurile tinere, abia fondate. Asta nu s-a întâmplat în ultimul deceniu, ci anterior. Am făcut şi greşeli în aceşti ani şi am învăţat din ele. Am tot auzit că ar trebui să fim mai agresivi, dar ce am învăţat în aceşti ani e că experienţa managerilor de fonduri contează mult.

Camelia Drăgoi, mandate manager equity, FEI

► Între 2022 şi 2026 trebuie să punem în piaţă cel puţin 100 mil. euro pe an, ca parte a Fondului de Fonduri pentru Redresare. Altfel, noi nu avem setate ţinte anuale de investiţii la FEI.

► FEI, la nivel european, a investit 40 mld. euro în 1.500 de fonduri. În Europa Centrală şi Est, o bună parte din suma alocată regiunii a mers către fonduri din Polonia şi Cehia. Totuşi, împreună cu autorităţile, lucrăm să îmbunătăţim lucrurile şi pe plan local.

► Începând cu 2025, sperăm să lansăm un nou produs, la care lucrăm împreună cu Guvernul, mai exact un Fond de fonduri early stage, al cărui focus va fi pe inovaţie şi tehnologie, care va avea un buget de 100 mil. euro, bani ce vor fi cheltuiţi în anii care vor urma.

► Noi ne uităm la acelaşi lucruri la care fondurile se uită atunci când investesc mai departe în companii. Căutăm echipe care au o strategie pe care o pot executa. E un proces lung de selecţie şi discuţii. Remarcăm însă că tot mai multe echipe locale, cu executivi români cu experienţă, au lansat fonduri, ceea ce e o veste înbucurătoare.

Cristian Nacu, senior country officer, IFC

► IFC nu a finanţat niciun fond de PE sau VC local, dar există motive pentru asta. Fondurile de VC şi PE cu sediul în România sunt relativ tinere, iar noi căutăm actori cu mai mare experienţă. Un alt motiv este acela că, în general, IFC nu investeşte masiv în direcţia asta. Anual, în regiunea ce cuprinde şi România, finanţăm în medie 1-2 fonduri de PE şi încă pe atâtea fonduri de VC.

► Ce face acum guvernul şi ce face FEI în numele guvernului e important pe piaţa asta pentru că altfel fondurile locale nu ar fi apărut.

► Mă bucur să văd echipe locale care au ajuns la cel de-al doilea fond deja, cu unele suntem şi no în discuţii avansate. Sunt încrezător că în viitor vom investi în cel puţin un fond de PE şi unul de VC din România.

► Când analizăm o cerere venită din partea unui fond, ne uităm în primul rând la rezultatele pe care acesta le-a obţinut anterior. Ţinem cont însă şi de politica de ESG şi remarc că tot mai multe fonduri ţin cont de aceste aspecte. Nu în ultimul rând, suntem atenţi la chimia dintre parteneri.

Mugur Popescu, chief investment officer, BCR Pensii

► Acum doi ani, am alocat 25 mil. euro către două fonduri de PE din regiune. Suntem mulţumiţi de performanţa acestora până acum şi ne bucurăm să vedem că firmele către care au mers aceşti bani cresc. E vorba de firme mai tinere decât cele care sunt active pe pieţele de capital unde activăm noi în principal. Aici, e mai degrabă vorba de companii mature, cu istorie.

► Acum, putem investi doar 1% în fonduri de investiţii, versus 10% anterior, aşadar e mai provocator. Cu experienţa acumulată în fondurile actuale, peste câţiva ani vom putea investi şi în altele, eu sunt un fan al acestor actori.

► La BCR, ne uităm la experienţa şi performanţa anterioară a fondurilor înainte de a decide să investim. Lecţiile anterioare sunt un punct bun de pornire. Căutăm fonduri care vor să se dezvolte în mai multe sectoare. Totodată, căutăm fonduri cu activitate regională, cu 4-5 ţări în focus, dintre România e una dintre principalele ţinte. Sau cel puţin asta am făcut până acum.

Raluca Niţă, managing director, Highlander Partners

► Level 20 este o asociaţie setată acum un deceniu de femeile din private equity, femei care deţineau poziţii de top management pe piaţa din Marea Britanie. Ele au remarcat atunci că ponderea femeilor care deţineau poziţii de top în această industrie era de doar 5% din total. Astfel, şi-au propus ca ponderea să crească la 20%.

► Astăzi, asociaţia are 6.000 de membre, iar recent, am început să scriem un nou capitol, dedicat Europei Centrale şi de Est.

► În România, am început să ne dezvoltăm în luna mai. Activitatea se bazează pe mai mulţi piloni: organizăm evenimente de networking, organizăm programe de mentoring, promovăm diversitatea de gen în sector şi ne susţinem activitatea prin cercetare.

► În sectorul de Private Equity din Europa, astăzi, 12% din poziţiile de top management sunt deţinute de femei. E o pondere mică, dar ea a crescut rapid într-un deceniu şi ţintim în continuare să ajungem la 20%.

Andrei Gemeneanu, member of the board of directors, ROPEA

► La un eveniment recent de la Varşovia, executivii din cadrul fondurilor de investiţii din regiune au spus răspicat că rezultatele (returns - trad.) investiţiilor din Europa Centrală şi de Est ale fondurilor nu sunt mai bune decât cele din Occident. Aşadar, presiunea e pe noi, managerii de fonduri, să demonstrăm că putem obţine rezultate mai bune.

► Şi eu cred că asta e posibil doar prin parteneriate strategice cu antreprenorii şi executivii din companiile în care investim.

Adrian Stroilescu, managing director, Highlander Partners

► Monza Ares avea afaceri de sub 5 mil. euro când am intrat noi în acţionariat, pe când astăzi a ajuns la 40 mil. euro, iar asta în mai puţin de cinci ani. Noi am pornit de la ideea că principala cauză de mortalitate în România o reprezintă bolile cardiovasculare, aşadar există o cerere în piaţă pentru soluţii în acest sector.

► Am pornit la drum de la identifica cel mai mare actor din domeniu la momentul respectiv, iar acesta era Monza Ares. Apoi, în aceşti ani care au urmat, am crescut atât organic, cât şi prin achiziţii. Totodată, am pregătit oameni pentru că exista o lipsă în piaţă.

► O decizie bună pe care am luat-o a fost că am permis managementului şi medicilor să investească alături de noi în companie.

► Pandemia a fost cel mai dificil moment pentru noi pentru că a trebuit să închidem activitatea pentru prima dată. La momentul acela, aveam 400 de salariaţi.

Geanina Durigu, CEO, MONZA ARES

► M-am alăturat echipei Monza Ares acum trei ani. Aveam atunci doar un spital la Cluj, plus un parteneriat cu spitalul Monza şi un parteneriat cu un spital public din Constanţa. În 2021, am semnat alte parteneriate. Apoi, în anii care au urmat, ne-am extins în continuare, atât direct, cât şi prin achiziţii.

► În continuare, cel mai dificil aspect în activitatea noastră este să găsim specialişti.

► Această tranziţie de la o afacere antreprenorială la o companie ce are un fond de PE în acţionariat a fost una provocatoare pentru că a trebuit să construim o adevărată infrastructură de IT, a trebuit să devenim mai bine structuraţi din punct de vedere financiar, dar şi să construim o echipă de vânzări.

Aleksandar Dragicevic, principal, MidEuropa

► Profi a fost cândva o companie mult mai mică decât este acum. Aşadar, ce e impresionant în povestea asta e cât de rapidă a fost creşterea. Mai mult, Profi s-a reinventat de mai multe ori în această perioadă.

► În 2017, când am intrat noi în acţionariat, erau 500 de magazine, astăzi sunt peste 1.700 şi am acoperit zone şi localităţi unde comerţul modern nu era prezent. Ne-am bazat pe echipa locală de management.

► Am investit peste 500 mil. euro în dezvoltarea Profi şi astfel au fost create peste 10.000 de locuri de muncă.

Gaetan Pacton, CEO, Profi

► Călătoria Profi în lumea PE a început în 2010, cu primul fond de investiţii, Enterprise Investors. Atunci am pus bazele pentru creşterea rapidă care a urmat.

► Am crescut de peste trei ori cifra de afaceri şi numărul de magazine doar între 2016 şi 2023.

► În 2020, ne-am reinventat conceptul de magazine şi am revoluţionat modelul de business pe care-l avea Profi. Asta ne-a permis să atragem clienţi tineri în magazine. Am mers mai departe independent de contextul economic.

Simona Gemeneanu, partener, Morphosis Capital

► Am investit în EMI în 2021. Era o companie cu afaceri de 13 mil. euro şi o marjă de 25%. Ne-am propus împreună cu fondatorul ca în cinci ani să creştem de zece ori businessul şi suntem pe drumul cel bun. Anul acesta suntem la 70 mil. euro, cu marjă de 20%.

► Am găsit o companie cu potenţial de extindere dincolo de graniţă şi astfel ne-am dezvoltat prin achiziţii şi prin investiţii greenfield.

► Cu cât grupul creşte, cu atât va fi mai provocator. Acum, de când am atras Innova în acţionariat, va trebui să găsim o modalitate să colaborăm cu un fond foarte structurat, pe când noi suntem mai orientaţi către oameni.

Jerome France, fondator, EMI

► EMI este un furnizor de sisteme industriale de acces şi de servicii de mentenanţă. Am investit, ne-am dezvoltat, am ajuns lideri, am ajuns să avem o marjă bună de profit, iar apoi m-am întrebat ce urmează. Iar asta e o întrebare constructivă. Am realizat că trebuie să cresc rapid şi m-am gândit cum pot să fac asta, aşa că după ce am analizat situaţia, m-am orientat către un fond de investiţii - Morphosis Capital.

► Am discutat şi cu alte fonduri, dar mi-a plăcut de Morphosis (şi de co-investitorii belgieni) pentru că nu avea în focus doar cifrele, ci şi oamenii, iar eu mi-am dezvoltat businessul cu ajutorul oamenilor. Am avut încredere în echipă, am cedat controlul şi aşa ne-am dezvoltat. Asta căutam şi la eventualii parteneri.

► Echipa noastră de management a investit de fiecare dată în companie alături de fonduri. Executivii investesc şi banii lor, iar asta e o poveste atipică.

► Şi astăzi, fiecare companie pe care o integrăm în grup, îşi păstrează ADN-ul.

Cristian Munteanu, managing partner, Early Game Ventures

► Există trei teorii când vorbim de investiţii de tip early stage. Prima spune că trebuie să investeşti în oameni. A doua spune că trebuie să investeşti în pieţe. Iar a treia e despre tehnologii noi. Noi am investit în OxidOS pentru toate trei. Printre altele, e o companie cu cinci fondatori, toţi doctoranzi în AI şi computer science, cu o echipă deosebită. Plus că ce fac ei e ceva foarte nou, ce va fi foarte căutat în viitor atât în industria auto, cât şi în cea de semiconductori. Am investit acum circa doi ani.

► Părerea mea este că 70% dintre VC-urile din Sillicon Valley au un impact negativ (negative added value) asupra companiilor în care investesc.

► În Europa cu siguranţă lucrurile stau diferit. Să oferi sfaturi şi ajutor fără ca cineva să îţi fi cerut asta e cel mai rău lucru pe care-l poţi face ca investitor. E important e să găseşti echipa potrivită, să le oferi banii şi să ai incredere.

► Cele mai bune VC-uri investesc în idee, înainte să existe produsul sau cifre.

Alexandru Radovici, co-founder, OxidOS

► Am fondat OxidOS acum aproape doi ani, suntem 18 oameni, în special în Bucureşti şi Cluj. Noi facem software pentru industria auto, dar pentru ceea ce nu se vede cu ochiul liber. Dacă nu aţi auzit de noi, înseamnă că maşina voastră merge. Dacă aţi auzit, înseamnă că nu merge. Industria auto foloseşte intens software în ultimii ani.

► Am avut nevoie de un fond de investiţii care să parieze pe deep tech, e vorba de tehnologie pe care nu o vezi cu ochiul liber, dar pe care o foloseşti zilnic.

► Fără investiţia EGV, nu am fi făcut compania. Cealaltă soluţie era finanţarea europeană, şi am aplicat şi am câştigat, dar chiar şi după doi ani nu am semnat acordul. Aşa că ne-am orientat către un fond de VC, unde procedura a durat câteva luni doar. Iar apoi am pornit la drum.

Dan Mihăescu, founding partner, Gapminder

► Circa 35% din banii strânşi de VC-uri au mers către fintech-uri, care construiesc un întreg ecosistem. Piaţa asta e uriaşă.

► În spatele FintechOS se „ascunde“ mult deeptech.

► Când ne uităm la start-up-uri, trebuie să ne gândim că ele au în faţă câteva vieţi, câteva cicluri de viaţă diferite. Trebuie să credem că sunt capabile să ajungă la următorul şi următorul nivel şi astfel pot să crească şi să devină companii mari.

► Noi de la început am văzut în FintechOS o companie mare, cu potenţial chiar global, aşa că de la premisa asta am pornit la drum.

Sergiu Neguţ, fondator, FintechOS

► Avem şase ani de activitate şi avem birouri la Londra (ceea ce e probabil biroul nostru central), New York, Bucureşti, Lisabona şi Craiova.

► În relaţia cu Gapminder a fost important încă de la început că ne cunoşteam şi aveam încredere unii în alţii.

► Am atras nouă fonduri, de fapt opt fonduri de VC şi IFC. Există diferenţă între investitori. Dar există colaborare în piaţa de VC. E foarte important networkingul. Şi e important de menţionat că există smart money în piaţă, bani care mă pot ajuta pe mine ca start-up sau companie să ajung la nivelul următor.

Andrei Cionca, CEO şi cofondator, Impetum Group

► Medicai a fost una dintre primele noastre investiţii. Am lansat RocaX în 2019, iar în 2020 am investit în Medicai. La momentul acela am înţeles sectorul pe care îl vizează - radiologia, am înţeles şi problema pe care încearcă să o rezolve cu produsul lor. A fost important şi că ne-a plăcut de Mircea Popa ca om şi ca antreprenor.

► E o linie fină între a cere rezultate fondatorilor şi a înţelege provocările prin care aceştia trec pentru ca o companie să poată creşte repede. Cred că un fond de VC ar trebui să intervină cât mai puţin în activitatea de zi cu zi a unui start-up. Ar trebui să îl susţină cu capital şi cu networking.

► Pentru un VC, cea mai mare provocare e să ridice capital. În România, investitorii instituţionali sunt prea puţin implicaţi aici, pe când investitorii privaţi sunt cei care au cea mai mare contribuţie.

Mircea Popa, cofondator, Medicai

► Când căutam un investitor, am vrut să găsim pe cineva cu care avem chimie, pentru că vom merge mai departe împreună în următorii cinci ani. Totuşi, am vrut pe cineva care şi înţelege ce facem.

► În ultimii ani am discutat cu mai multe fonduri din Europa şi SUA. Problema e că în Europa sunt doar câteva start-up-uri evaluate la peste 10 mld. euro. În SUA sunt sute. Pentru noi, care activăm în piaţa de sănătate, Europa nu e ţinta.

► Am fondat două companii, ambele în sănătate, iar de fiecare dată, ţinta a fost să ajungem mai repede în SUA. Fondurile de VC au fost soluţia. Ele fac pariuri (mai riscante) decât fondurile de PE.

Alin Stanciu, partener, Catalyst Romania

► Am investit în 2021 în Seedblink, a fost prima investiţie din cel de-al doilea fond al nostru. Am luat decizia asta în primul rând pentru că era o investiţie de impact - Seeblink ajuntă la dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri şi astfel o să avem şi noi un pool mai mare pentru investiţii viitoare.

► Am investit după ce fondatorii i-au atras deja în acţionariat şi pe Radu Georgescu şi pe Carmen Sebe. Am avut încredere într-o echipă cu viziune, care între timp a dezvoltat o serie de produse noi.

► În ultimii zece ani am investit şi am avut în portofoliu 20 de companii.

Andrei Dudoiu, fondator, Seedblink

► Relaţia cu Catalyst este una bazată pe încredere. Plus că, dacă vorbim de Catalyst Romania, e parte dintr-un grup mai mare, ceea ce a reprezentat pentru noi o oportunitate pentru creşterea viitoare.

► Seedblink era cunoscută ca o platformă de investiţii. Recent, ne-am repoziţionat ca un „all in one equity platform“ pentru companiile din tech. E o piaţă nouă, care se dezvoltă.

► Colaborăm cu multe fonduri de VC din Europa şi ştim că start-up-urile au nevoie de finanţare. Ne uităm la Catalyst ca la un consultant. În ultimii ani, piaţa a fost atât de volatilă şi am avut nevoie de sprijinul lor. Ei au conexiuni în SUA şi Europa şi am putut să beneficiem de asta.