Sondaj AmCham: Nivelul de apreciere a climatului investiţional rămâne preponderent pozitiv, chiar dacă în uşoară scădere faţă de 2023,intenţiile de investiţii în următoarele 12 luni indicând încrederea în potenţialul pieţei locale

Nivelul de apreciere a climatului investiţional rămâne preponderent pozitiv (46%) în România, intenţiile de creştere a operaţiunilor şi planurile de investiţii ale companiilor în următoarele 12 luni indicând încrederea în potenţialul pietei locale, arată un sondaj realizat de AmCham România.

Astfel, 46% dintre companiile participante la sondaj au acordat un calificativ bun şi foarte bun climatului investitional, similar cu nivelul de apreciere din anul optimist post-pandemic 2021 şi mult peste anul 2019 (36%), însă în scădere de la 51%, cât a fost în anul 2023.

Perspectiva pozitivă este susţinută de rezultatele de business realizate în linie cu nivelul estimat în ceea ce priveşte veniturile (63%) şi investiţiile (51%). Pentru anul 2024, companiile anticipează performanţe similare, cu doar câteva procente mai puţin în ceea ce priveşte creşterea, pe toate cele trei paliere, inclusiv număr de angajaţi.

“România este cea mai bună destinaţie de investiţii din regiune. Acesta este mesajul pe care AmCham îl transmite cu fiecare ocazie către potenţiali investitori şi ne bazăm pe optimismul membrilor, pe rezultatele de business pozitive şi pe planurile lor de a investi în continuare. Principalele ancore de încredere rămân statutul României de membru al Uniunii Europene, membru al NATO şi perspectiva de aderare la OECD, în timp ce, din punct de vedere al planurilor de afaceri şi al randamentului investiţiilor, cele mai convingătoare avantaje sunt capitalul uman, dimensiunea pieţei, calitatea infrastructurii digitale şi, foarte important, cadrul fiscal. Acest aspect este semnificativ întrucât nivelul de impozitare şi cadrul fiscal nu doar atrag investiţii, dar sunt esenţiale pentru ca acestea să se dezvolte şi să genereze prosperitate. Pe fondul măsurilor fiscale de anul trecut, care nu au avut ca efect reducerea deficitului bugetar, sistemul fiscal revine între principalele îngrijorări ale mediului de afaceri, context în care reiterăm susţinerea AmCham Romania pentru menţinerea sistemului cotei unice de impozitare, în continuare cea mai potrivită variantă pentru stadiul de dezvoltare şi complexitate al economiei României” a declarat Preşedintele AmCham Romania, Cristian Sporiş.

În ceea ce priveşte cele mai apreciate condiţii de piaţă, calitatea infrastructurii digitale se situează pentru al şaselea an consecutiv pe prima poziţie, cu 60%, urmată de calitatea capitalului uman, care creşte ca importanţă şi ca procent cumulat faţă de ediţiile anterioare. Foarte apreciate sunt alte două condiţii apropiate primelor două şi anume calitatea infrastructurii cibernetice şi competenţele digitale, regăsite la populaţia activă în piaţa muncii.

În contrast, topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă este stabilit prin calificativele de ’slab & precar’ acordate de companiile participante la sondaj. Pe primele 3 poziţii se află, în aceeaşi ordine, condiţiile care atrag cele mai mari nemulţumiri. Cu 78%, calitatea infrastructurii de transport surclasează în continuare debirocratizarea, care rămâne pe locul 2 cu 72%, urmate de calitatea infrastructurii de sănătate (70%). Mai mult de jumătate dintre respondenţi apreciază slab & precar predictibilitatea  cadrului de investiţii şi politica economică şi industrială.

“Vrem să atragem atenţia că lista de măsuri economice şi politici publice prioritare rezultată din această ediţie a sondajului reflectă, mai degrabă, nevoia de intervenţii care să îmbunătăţească acele condiţii de piaţă ce reprezintă încă o frână pentru dezvoltarea companiilor şi a economiei, în ansamblu. Alături de investiţii în infrastructurile critice, care rămâne prioritatea principală, de menţinerea unui sistem fiscal competitiv şi de reducerea impozitării pe muncă, de digitalizarea serviciilor publice, membrii AmCham consideră important pentru anul 2024 şi un grad ridicat de absorbţie şi utilizare a finanţării europene, disponibile încă la un nivel record şi de care România nu va mai beneficia prea mult timp, odată ce va atinge un anumit prag de convergenţă cu Uniunea Europeană. Deşi inclusă pentru prima dată ca opţiune în ediţia din acest an, mai mult de jumătate dintre respondenţi au indicat ca fiind foarte necesară creşterea calităţii sistemului de educaţie. De ani de zile, mediul de afaceri semnalează nevoia de reformă în educaţie şi de  calibrare a sistemului cu dinamica şi cerinţele din economie şi se implică în moduri foarte concrete, inclusiv cu investiţii substanţiale de CSR, pentru a susţine această schimbare. Atât cantitatea, dar şi calitatea absolvenţilor de la toate nivelurile sistemului de educaţie au un impact socio-economic direct. Educaţia este una din cauzele structurale ale deficitului de forţă de muncă din prezent, dar sunt mai multe soluţii ca educaţia să devină un vector real de creştere şi valoare adăugată la nivel individual, comunitar şi societal,” a declarat Daniela Nemoianu, Vice-preşedinte AmCham Romania.

Pentru prima dată în ultimii anii, sondajul AmCham reflectă o uşoară relaxare a tensiunii din piaţa muncii. Procentul celor care au apreciat piaţa muncii drept tensionată, adică se confruntă şi cu dificultatea de a găsi angajaţi calificaţi, dar şi cu creşteri de costuri, a scăzut de la 94%, la 88%.

“Această relaxare este, mai degrabă, rezultatul restructurărilor din unele industrii, a investiţiilor în automatizare şi mai puţin rezultatul măsurilor care să adreseze cauzele structurale. În continuare, majoritatea companiilor au dificultăţi să găsească angajaţi calificaţi, în timp ce resimt presiuni din ce în ce mai mari pe bugetele de personal. Apelul nostru pentru intervenţii care să remedieze deficitul rămâne la fel de ferm, pentru a evita ca tensiunea din piaţa muncii să devină un factor de risc macroeconomic. Companiile alocă deja resurse importante pentru a depăşi atât provocările care ţin de mediul economic naţional, precum creşterea poverii fiscale, evoluţia inflaţiei, creşterea cheltuielilor fixe, adâncirea deficitului bugetar şi gradul ridicat de îndatorare, dar şi de tendinţele globale care au impact asupra afacerilor, cum sunt AI, conflictele militare, sau alinierea la obiectivele de sustenabilitate,” a declarat Dinu Bumbăcea, Vice-Preşedinte AmCham Romania.

În ceea ce priveşte finanţarea, 91% dintre companii, faţă de 86% anul trecut, apelează la  fondurile proprii, urmate de împrumuturile de la acţionari, şi acestea într-o uşoară creştere, menţionate în mixul surselor de finanţare de către 69% dintre respondenţi. Ponderea împrumuturilor de la bănci rămâne la un nivel similar cu 2023. Fondurile europene sunt o opţiune pentru 28% dintre respondenţi, procent semnificativ mai mic decât cel cumulat în ediţia anterioară. Alte surse de  finanţare, precum pieţele de capital şi private equity, sunt o opţiune pentru mai puţin de 10% dintre respondenţi, în timp ce ajutorul de stat, pentru prima oară prezent în sondaj, a fost indicat de 11% dintre companii. Doar 17% anticipează scăderi ale costurilor de finanţare, 38% se aşteaptă la creşteri, iar 45% cred că vor suporta costuri de finanţare la acelaşi nivel cu anul 2023.

Intenţiile de investiţii ale companiilor în România rămân într-un trend pozitiv: 72% dintre companii şi-au planificat investiţii în 2024.

Consolidarea companiilor în România face posibilă şi deschiderea acestora către alte pieţe, prin investiţii externe şi exporturi. Dintre companiile participante la sondaj, aproape jumătate au făcut acest pas - 9% dintre toţi participanţii la sondaj au şi exporturi şi investiţii, 9% au doar investiţii, iar 26%, ambele.

Dintre măsurile fiscal bugetare adoptate anul trecut, sondajul AmCham a inclus o evaluare a impactului taxei de 1% pe cifra de afaceri. Astfel, 39% dintre cele peste 100 de companii posibil afectate de măsură, ţinând cont că aceasta se aplică doar companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane EUR, au indicat un impact semnificativ şi foarte semnificativ.