Românii din străinătate au trimis acasă, în primele opt luni din 2020, 2,3 mld. euro, în vreme ce investiţiile străine directe au fost de 1,4 mld. euro, dacă adăugăm creditele intragrup, şi de 994 mil. euro, dacă socotim doar participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit).
Prin urmare, românii care lucrează în străinătate, huliţi în ultimele luni pentru că „au adus covidul în ţară“, detestaţi pentru că nu-şi plătesc taxele aici, dar „votează cu Iohannis“, ridiculizaţi pentru că se vând ca „sclavi“ pe moşiile de sparanghel ale altora au rămas, în ciuda pandemiei, cei mai mari investitori „străini“ în România. Şi graţie banilor lor, cursul leu/euro s-a depreciat nesemnificativ, cu doar 2% de la începutul anului până la final de octombrie, iar deficitul de cont curent rămâne finanţabil.
În ultimii zece ani, românii din străinătate au trimis acasă 37,3 mld. euro, faţă de 34,5 mld. euro, cât au însemnat soldul investiţiilor străine, potrivit datelor BNR, prelucrate de ZF.
De asemenea, de la aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, românii care au avut libertatea de a călători şi de a lucra în afara ţării au trimis acasă (până în august curent) 56,8 mld. euro. Sumele nete primite de România de la UE (sume primite minus contribuţia României la bugetul comunitar) au fost, în aceeaşi perioadă de timp, de 39,6 mld. euro.
