Aşa după cum era de aşteptat după scoaterea facilităţilor fiscale pentru IT, construcţii şi industria alimentară, creşterea economică a încetinit brusc pe trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 0,5%, faţă de 2,1% pe tot anul 2023.
Datele detaliate despre PIB pentru primul trimestru date recent publicităţii de Institutul de Statistică ne arată o scădere a construcţiilor cu 2,3%. Este mai puţin decât scăderea de pe primele trei luni a volumului lucrărilor de construcţii, de 7%, pentru că la calculul PIB intră doar valoarea adăugată a sectorului, adică volumul din care se scade consumul intermediar – energie, materii prime.
Însă este evident că lucrările publice sunt insuficiente ca volum pentru a compensa scăderea lucrărilor de construcţii rezidenţiale provocată de dobânzile mari la creditele ipotecare.
IT&C a crescut faţă de acelaşi trimestru din anul anterior cu 1,9%, în timp ce sectorul de activităţi profesionale şi activităţi de servicii suport - adică aşa-numitele centre de servicii - a scăzut pentru prima dată în ultimii 10 ani cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Industria scade în continuare, cum era de aşteptat având în vedere evoluţia zonei euro, unde merg 70% din exporturile industriale locale, cu 0,8% pe primul trimestru, iar comerţul creşte doar cu 0,4%.
Ce ne spun aceste date pentru tendinţele care se vor înregistra pe tot anul? Ce se poate spune pe baza lor – vom avea creşterea de 3% prognozată pentru 2024 de care depinde şi execuţia bugetară sau nu?
Cel mai important, este foarte dezamăgitoare scăderea de la centrele de servicii. Este prima scădere probabil de la criza din 2009 încoace, deci de 15 ani. Când în 2019 London Stock Exchange Group (LSEG), adică bursa de la Londra, a anunţat că va investi la Bucureşti într-un centru de servicii mulţi au înţeles la început că venerabila instituţie financiară londoneză vrea să cumpere Bursa de Valori din România.
De fapt, LSEG şi-a mutat aici o parte din operaţiuni, iar acum a ajuns la 1.000 de angajaţi, venituri declarate de 335 milioane de lei şi 21 de milioane de lei profit net în 2023. Aceste venituri sunt de fapt sume facturate de către sucursala locală către grupul londonez. Britanicii au venit la Bucureşti după un studiu aprofundat al pieţelor din regiune, iar pregătirea forţei de muncă locale a contat.
Centrul de servicii actuariale al Allianz de la Bucureşti, centrul ING sau al Amazon de la Iaşi sunt alte exemple, cu mii de angajaţi care îndeplinesc diverse sarcini pentru grupurile din care fac parte. O altă categorie sunt companii precum Genpact sau CapGemini, al căror core business este exact tipul acesta de operaţiuni.
Cele două sectoare, IT&C şi centrele de servicii, au ajuns în 2013 la 114 mld. lei respectiv 131 mld. lei valoare adăugată fiecare, adică însumat sectorul numit generic IT&C a fost anul trecut de 245 mld. lei, adică 15% din PIB. Dacă se are în vedere faptul că industria, ca urmare a scăderilor din ultimii ani, a coborât la o pondere de 19% din PIB, se vede anvergura acestui sector de activitate.
Cu cinci ani în urmă, în 2018, IT&C-ul era la 49 mld. de lei iar centrele de servicii la 69 mld. lei, adică împreună reprezentau 12% din PIB. Atunci industria era la 24% din PIB, deci dublu ca pondere. În doar cinci ani, IT&C-ul şi centrele de servicii au ajuns la 15% din PIB, faţă de 19% industria.
Dacă s-ar păstra ritmul de creştere, „industriile” de IT&C şi a centrelor de servicii ar ajunge poate industria clasică în următorii cinci ani.
Acum însă, evoluţia este bună pentru cei câteva sute de mii de angajaţi din sector, pentru consum, pentru imobiliarele din Bucureşti, Cluj sau Iaşi, dar are slăbiciunile ei. Aceste centre de servicii, aşa cum se umflă precum aluatul, la fel de repede pot scădea, pentru că nu sunt integrate local ci pur şi simplu îndeplinesc joburi trasate de afară.
Este mult mai complicat şi să deschizi şi să închizi o capacitate industrială fizică, o fabrică de anvelope sau de fier- beton, decât să faci un centru de servicii de 1.000 de oameni pe care îi aduci într-o clădire de birouri. Aşa de repede vin, tot aşa de repede pot pleca.
În plus, sectorul centrelor de servicii este supus acum celei mai mari transformări de la apariţia sa – inteligenţa artificială.
Dar dinamica schimbărilor creează oportunităţi. O viziune pe termen lung de atragere a investiţiilor în servicii cu valoare adăugată, de menţinere a IT&C-ului ca locomotivă a creşterii economice în România este necesară. Nu poţi beneficia la nesfârşit de tendinţe, mai trebuie să le şi construieşti.
