Învăţământul dual în construcţii: Firmele au vrut să califice la locul de muncă peste 500 elevi în anul şcolar care tocmai se încheie, dar mai puţin de 300 s-au înscris

♦ Învăţământul dual se implementează în România începând din anul şcolar 2017-2018.

Învăţământul dual este încă o încercare a companiilor de construcţii de a face rost de forţă de muncă, pe o piaţă în care aceasta este din ce în ce mai greu de găsit. Astfel, firmele de profil apelează la metoda învăţământului dual pentru a găsi şi a pregăti potenţiali angajaţi, însă nici aici interesul nu este la cote foarte ridicate. Dintr-un necesar de peste 500 de elevi, pentru care au aplicat firmele interesate să susţină învăţământul dual în anul şcolar 2023-2024, doar ceva mai mult de jumătate s-au înscris pentru a se profesionaliza în cadrul companiilor, arată datele Ministerului Educaţiei.

Companii precum TeraPlast Bistriţa, Celco sau Sipex spun că, în condiţiile în care sistemul de învăţământ pare decuplat de nevoile pieţei în ceea ce priveşte calificările personalului, se văd obligate să asigure calificarea angajaţilor la locul de muncă. Astfel, se orientează către universităţi şi programe de învăţământ dual pentru a atrage şi pregăti forţa de muncă necesară.

„Sunt adeptul unor şcoli vocaţionale care să dezvolte specialişti care să rămână în România. De asemenea, consider că firmele ar trebui să sprijine învăţarea prin acordarea de burse şi angajarea studenţilor la începutul carierei, inclusiv din anul patru al facultăţii“, este de părere Irinel Gheorghe, CEO şi acţionar al distribuitorului de materiale de construcţii Sipex din Prahova, o companie cu 280 de angajaţi.

Concret, învăţământul dual este o rută alternativă de educare şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor, după cum explică reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Scopul este dobândirea de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe pentru ocuparea unui loc de muncă, aşadar integrarea pe piaţa muncii.

Învăţământul dual se implementează în România începând din anul şcolar 2017-2018. În primul an, elevii beneficiază de pregătirea practică în atelierele şcolii şi la operatorul economic, ceea ce ocupă 20% din timpul total alocat programului de învăţământ, pentru ca, în următorii ani, ponderea să crească la 60%, respectiv 70% din timp. Pe parcursul a trei ani, sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 de săptămâni.

Companiile se implică astfel activ în formarea profesională a elevilor în baza unor contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi cu unităţile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află unităţile şcolare. De asemenea, fiecare elev şcolarizat prin învăţământ dual încheie un contract individual de pregătire practică cu unitatea de învăţământ şi cu operatorul economic unde îşi desfăşoară instruirea practică.

Citiţi articolul integral pe zf.ro

„Operatorii economici au solicitat spre şcolarizare în anul 2023-2024, clasa a IX-a, în calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională „Construcţii, instalaţii şi lucrări publice“, 516 locuri la învăţământ dual, dintre care 458 au fost incluse în oferta de şcolarizare, dar s-au înscris numai 298 de eleviî, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanţii biroului de presă al Ministerului Educaţiei, citând date din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România şi date administrative CNDIPT (Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic).

În total, incluzând şi celelalte clase de învăţământ liceal, la începutul anului şcolar 2023-2024, în domeniul construcţiilor erau înregistraţi 760 de elevi în învăţământul dual (298 - în clasa a IX-a, 327 - în clasa a X-a, 123 - în clasa a XI-a şi 12 - în clasa a XII-a, învăţământ special).

Învăţământul dual din România este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori, însă elevii, la finalizarea programului de studiu, pot alege să-şi continue studiile sau să intre pe piaţa muncii, în conformitate cu propriile nevoi şi interese, neexistând obligativitatea de a rămâne în cadrul companiei în care s-au format. Ministerul Educaţiei spune că nu are date oficiale privind inserţia absolvenţilor din învăţământul dual pe piaţa muncii, însă lucrează la o platformă în acest sens.

În anul şcolar 2023-2024, se şcolarizează prin învăţământul dual, în toate industriile, un procent de 16,85% din totalul elevilor înscrişi în învăţământul profesional, respectiv un număr de aproximativ 15.800 de elevi.

Potrivit specialiştilor în resurse umane, sectoare precum construcţiile, HoReCa şi comerţul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificaţi, după ce românii care ocupau aceste poziţii au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate. Companiile aleg adesea să apeleze la forţă de muncă din ţări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajaţi. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuaţie de personal mai mică şi o productivitate mai mare.

Concelex, Construcţii Erbaşu, Tancrad sunt câteva dintre companiile locale din domeniul construcţiilor care se înscriu în clasamentul angajatorilor cu cei mai mulţi angajaţi străini, pe o piaţă în care găsirea forţei de muncă este o provocare tot mai mare de la un an la altul.

Per total, numărul muncitorilor asiatici integraţi pe piaţa locală a muncii depăşeşte 65.000 de persoane, potrivit unei analize ZF. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000.