Tabloul liderilor: cine se află la vârful pieţelor de construcţii, materiale şi bricolaj după cifrele de afaceri din 2023?

♦ Stagnarea din sectorul rezidenţial este cea care pune probleme companiilor care vând materiale de construcţii şi obiecte pentru amenajări ♦ În rândul constructorilor, lu

Dacă în industria materialelor de construcţii nu sunt puţine situaţiile companiilor care au raportat scăderi ale cifrelor de afaceri în 2023 faţă de 2022, în piaţa constructorilor lucrurile stau diferit. Aici firmele mai degrabă au crescut anul trecut, impulsionate, pe de o parte, de proiectele de investiţii din anii precedenţi, care au mers mai departe, iar pe de altă parte, de investiţiile statului în infrastructură, majoritatea celor care au raportat creşteri impresionante fiind implicaţi în astfel de lucrări.

Pe piaţa de construcţii, antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu ocupă tot podiumul constructorilor prezenţi în România după cifra de afaceri, cele trei companii ale sale raportând venituri de peste 2 miliarde de lei în 2023, chiar

3 miliarde de lei în cazul Spedition UMB. Umbrărescu obişnuieşte să participe la licitaţii cu toate cele trei firme de construcţii pe care le deţine, câştigând contractele ca o asociere. Totuşi, ca număr de angajaţi, doar Tehnostrade se remarcă, raportând aproape 5.000 de oameni pentru anul trecut, adică forţă de muncă pentru proiectele de infrastructură la care lucrează grupul UMB.

Clasamentul este completat la vârf de o altă companie locală - Construcţii Erbaşu, care a reuşit să realizeze venituri mai mult decât duble în 2023 comparativ cu anul anterior.

În industria materialelor de construcţii, cinci companii cu cifre de afaceri de peste un miliard de lei fiecare ocupă primele poziţii. Podiumul rămâne dominat de cei trei producători străini de ciment - Holcim, Romcim şi Heidelberg Materials. Doi dintre cei trei şi-au redus marjele de profit în 2023. Este vorba despre elveţienii de la Holcim şi despre irlandezii de la Romcim (CRH), care au coborât la marje de 17%, respectiv 8%. În schimb, Heidelberg Materials, companie care face parte dintr-un grup german, şi-a crescut uşor marja la 11%.

Reuşind pentru prima dată nu doar să atingă, ci chiar să depăşeasca borna de 500 de milioane de lei cifră de afaceri, producătorul local Köber, din Piatra Neamţ, continuă să domine piaţa lacurilor şi a vopselelor pentru construcţii. Mai mult, compania se numără printre puţinele din domeniu care declară că investesc în cercetare-dezvoltare, deschizând chiar un centru dedicat acestor activităţi în judeţul Neamţ, cu o alocare de 15 milioane de euro. Pe lângă cifra de afaceri, Köber conduce şi în ceea ce priveşte numărul de angajaţi.

În bricolaj, fără nicio surpriză, Dedeman continuă să ocupe prima poziţie în topul jucătorilor care se ocupă de distribuţia materialelor de construcţii, activând ca retailer de bricolaj, prin reţeaua sa de 62 de magazine. Totuşi, ca o premieră a ultimilor ani, deşi cifra de afaceri a fost în creştere cu 4%, profitul a scăzut cu 9%, iar numărul de angajaţi s-a diminuat cu 132.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după liderul Dedeman, cu peste 12.000 de oameni, se mai remarcă francezii de la Leroy Merlin ñ cu peste 3.000 de salariaţi, compania locală Arabesque şi britanicii de la Brico DÈpÙt ñ cu peste 2.000 de angajaţi fiecare, şi germanii de la Hornbach, cu peste 1.000.

Hornbach se mai remarcă anul acesta şi printr-o schimbare de management, după ce Radu Oniga a preluat, de la 1 martie 2024, rolul de CEO al retailerului pe piaţa locală, înlocuindu-l pe Mugurel-Horia Rusu, care a deţinut această funcţie începând din 2005, aşadar aproape două decenii.

Stagnarea din sectorul rezidenţial este cea care pune probleme companiilor care vând materiale de construcţii şi obiecte pentru amenajări, speranţele venind, în aceste condiţii, de la lucrările de renovări, un segment care nu a performat foarte bine până acum. Cum însă contextele se schimbă, şi alegerile oamenilor urmează acelaşi traseu.

De pildă, francezii de la Saint-Gobain, care se află între primii zece producători de materiale de construcţii, spuneau recent că, având în vedere că România are un stoc foarte mare de clădiri vechi şi ineficiente şi un volum al renovărilor dintre cele mai mici din Europa, există un potenţial mare de creştere pe segmentul renovărilor, în prezent acesta situându-se la un nivel de aproximativ 11-12% din piaţa construcţiilor.