Niciodată nu mi-aş fi imaginat un BMW făcând off-road. În primul rând, pentru că-mi este greu să-mi imaginez o maşină - oricare ar fi ea - în off-road. Atunci când vine vorba de părăsirea asfaltului şi adăugarea de grade la unghiul de înclinaţie al maşinii, mă simt de parcă sunt prins într-un Zorb şi urmează să fiu rostogolit. Dacă vrei să mă torturezi, tocmai mi-am expus unul dintre punctele sensibile.
Apoi, BMW niciodată nu a părut să fie interesat de expunerea maşinii - oricare dintre X-uri ar fi ea - ca un off-roader. A dat de înţeles clienţilor că xDrive-ul se descurcă de minune pe asfalt şi te ţine de orice fel de drum... forestier. Şi că offroad extrem poate căpăta alt sens cu X5. A venit timpul, deci, pentru demonstraţii mai serioase.
Într-o ploioasă zi de miercuri, un grup format din modele X3, X4, X5 şi X6 s-a deplasat către circuitul de offroad de la Ciolpani, unde am traversat, în şir indian, toate secţiunile traseului. Revenind la fobia mea, pot spune că X3-ul în care eram s-a descurcat onorabil atât la coborârea (cu Hill Descentul) cât şi la urcarea (cu toată electronica decuplată şi cu acceleraţia la podea) unor secţiuni pe care nici cu bicicleta nu m-aş fi îngăduit să intru. Da, am făcut şi testul schimbului de punţi, în care maşina stă în echilibru, pe două roţi. Nu mi-a plăcut. Nu mi-a plăcut din motivul pe care l-am menţionat la începutul articolului.
